Edi(c)torial

Satulung – o istorie a unui loc plin de …

Satulung – o istorie a unui loc plin de istorie

Într-o lume din ce în ce mai improprie visului, o lume a indiferenţei, în care...

Continuare

Opiniuni

Cât din România mai este …

Cât din România mai este a românilor?

Aidoma omului, orice ţară este formată din corp (componenta statică sau fizico-geografică din interiorul graniţelor...

Continuare

CINE a recuperat banii da…

CINE a recuperat banii datorați de dictatorul Muammar Gaddafi României în decembrie 1989? A devenit peste noapte MILIONAR ÎN DOLARI, mare om de afaceri şi PATRON de PRESĂ

Am extras din corpul unui interviu amplu cu scriitorul Romulus Rusan, dialog care va fi...

Continuare

Dezvoltarea și diversific…

Dezvoltarea și diversificarea cerșetoriei în România postdecembristă

România n-a devenit faimoasă numai prin suita ei de paradoxuri postdecembriste (singura țară creștină ce...

Continuare

Traditii

CONSIDERAŢII REFERI…

Maria Bilţiu - avatar Maria Bilţiu

CONSIDERAŢII  REFERITOARE LA MĂŞTILE POPULARE ROMÂNEŞTI ŞI MARAMUREŞENE

Viaţa omului a fost, dintotdeauna, chinuită, plină de lipsuri, de mari greutăţi care îi produceau...

Continuare

Nunta la comunităţil…

MARIA MIRELA PODUȚ - avatar MARIA MIRELA PODUȚ

Nunta la comunităţile ucrainene din Maramureș

Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie...

Continuare

Sărbătorile de iarnă…

Profesori Ana şi Gelu Dragoş - avatar Profesori Ana şi Gelu Dragoş

Sărbătorile de iarnă în Ţara Chioarului

Folclorul este o enciclopedie poetică vie a vieţii populare care oglindeşte în forme multiple şi...

Continuare

Interviu

Interviu cu pianista Mair…

Interviu cu pianista Maira Liliestedt

„ Muzica este o parte din fiinţa mea”

  „Dacă m-aş aşeza acum la pian, aş umple restaurantul de lume !“

Continuare

Fragment din volumul „Mar…

Fragment din volumul „Marin Preda. Dialoguri, amintiri, confesiuni”

(în curs de aparițe, decembrie 2015)

SORIN PREDA

Continuare

INTERVIU CU IOAN DRAGOŞ. …

INTERVIU CU IOAN DRAGOŞ. "Sunt un om de administraţie şi, parafrazând, pot spune că nimic din ce presupune această activitate nu-mi este străin"

Este un om de administraţie, cu o carieră solidă şi o experienţă pe măsură.

Continuare

Posta redactiei

Desești, satul cu o revis…

Desești, satul cu o revistă proprie

Joi, 25 august, la Căminul cultural din Desești a fost lansat primul număr al revistei...

Continuare

Autorul de benzi desenate…

Autorul de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu la Festivalul internațional de bandă desenată de la Bruxelles

Autorul român de benzi desenate, Mihai I. Grăjdeanu,

Continuare

Salonul de Carte Bookfest…

Salonul de Carte Bookfest la Chișinău, cu ocazia Zilei Limbii Române

Ziua Limbii Române va fi marcată la Chișinău în perioada 31 august -...

Continuare

Critică literară

Prev Next

A avea două case, una în România, una în Germania, nu-i o fericire!

Gelu Dragoş - avatar Gelu Dragoş

A avea două case, una în România, una în Germania, nu-i o fericire!

La patruzeci de ani de când scriitoarea Teresia Bolchiş Tătaru a fugit de regimul comunist în Germania, ca în fiecare ultimi ani, se întoarce, cam prin luna august, pentru a ne oferi o carte. De data aceasta, semnificaţia fiind mai puternică, s-a întors în mijlocul băimărenilor cu două cărţi: „Destin şi destine”, Editura Anamarol Bucureşti şi „Ţara Oaşului în memorii acum trei sferturi de veac”, Editura Gutenberg Târgu Lăpuş. Moderatorul evenimentului şi gazda Bibliotecii judeţene „Petre Dulfu” a fost profesorul universitar dr. Florian Roatiş care a dat pentru început cuvântul părintelui greco-catolic Simion Mesaroş pentru a rosti împreună „Tatăl nostru”. A continuat dl. Florian Roatiş spunând că pe autoare cel mai bine a caracterizat-o Antoaneta Turda şi ştie că a scris cărţi cu tematică ecologică prin anii 1970,

Continuare

Zona Codrului sub pana lui Ștefan Aurel Drăgan

Ștefan Jurca - avatar Ștefan Jurca

Zona Codrului sub pana lui Ștefan Aurel Drăgan

Fire răbdătoare și meditativă, într-un fel poetul pe două  județe ,cum i se spunea , cu blândă ironie și lui Ion Codreanu din Apa, Ștefan Aurel  Drăgan trăiește la Bârsău, unde  ființeazaă ca secretar de Sfat, om cu studii de specialitate și cu sufletul călător prin patria română. Ștefan a publicat mai multe volume de versuri, pe care eu le-am consemnat ,  la vremea lor în paginile ziarelor ori ale revistelor avute la îndemană.

Iată că poetul a publicat recent un volum de proza scurtă  “Așteptând pe frigurie”  în care alcătuiește o lume de basm pierdută în negura vremurilor, când iluminatul se făcea cu lampa, iar transportul se realiza cu carul și cu sania. Sunt acolo spații si intâmplări pe care doar în memoria unora le mai poți afla.

Continuare

Albu’ în labirintul cărților

Puiu Răducan - avatar Puiu Răducan

Albu’  în labirintul cărților

Mihaela Albu, profesor universitar, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru corespondent al Academi ei Româno-Americane, director fondator al revistei internaționale Carmina Balcanica, redactor șef al revistei Lumină Lină, revista spiritualității românești din New York, fost visiting professor la Univ. Columbia din New York, redactor la ziarele Lumea liberă și Romanian Journal din New York.

A publicat studii, eseuri, critică literară (peste 200 de articole în reviste academice și literare), poezie și proză în România, în Statele Unite, Canada, Finlanda, Israel, Rep. Moldova, Germania, Italia, Slovacia, Malta, Portugalia, Turcia, Serbia...

Continuare

Vitralii Amiaza iubirii

Ion Andreiţă - avatar Ion Andreiţă

Vitralii Amiaza iubirii

„În peisajul liric actual, Liliana Terziu Boian face o figură aparte” – notează poeta-critic literar Victoria Milescu, în prefaţa aşezată în fruntea cărţii de poezie „Culoarea femeii” (Editura Inspirescu, 2014) aparţinând acestei poete speciale. Deşi prefaţa se intitulează „Femeia eternă”, autoarea-eroină lirică evadează din acest fabulos anonimat, într-un timp al clipei prezente – şi dincolo de clipă. Iar Victoria Milescu surprinde – cu al şaptelea simţ, specific numai sexului frumos (şi misterios!) – însuşirile acestei ipostaze temporale în manifestările poetice ale autoarei: „emotivă până la vulnerabilitate, sentimentală, ţinând piept cu greu neliniştilor, incertitudinilor ce-i asaltau viaţa de fiinţă trăitoare într-o lume deloc lipsită de probleme… se confesează în versuri cu o sinceritate dezarmantă, dezvăluindu-şi trăirile, încredinţată că pot ajunge  într-o formă sensibilă la inima oamenilor,

Continuare

Moartea ca fapt profanator

Virginia Paraschiv - avatar Virginia Paraschiv

Moartea ca fapt profanator

Poezia poate ţintui o idee, o stare, un simţământ, o poveste, sau toate la un loc. Povestea îndeosebi rămâne repetabilă, se încarcă de tâlcuri şi de simboluri sapienţiale , ori de câte ori rostirea ei poetică se răsfrânge în ecoul şi oglinda unei noi lecturi. Protagonişti ai iubirilor damnate, răpuşi de patimă sau de blestem, au smuls poeţilor cadenţe seducătoare. Ce se întâmplă când iubirea nu încape în poveste şi rămâne la periferia condiţiei umane ? Nu se întâmplă mai nimic, întâmplarea are proporţia minimală a unui simplu incident, fie el chiar şi cu tentă pasională. În vremea şi în lumea noastră, episodul ocupă teritoriul unui zvon, în cel mai bun caz se condensează într-o ştire de presă. Moartea se întâmplă ca un fapt divers. Două cadavre răstignite pe un mal de apă, în aşteptarea constatării medico- legale. El şi ea, un simulacru de pereche.

Continuare

„Halebarde, halebarde, archebuze, archebuze” de José Saramago

Horia Picu - avatar Horia Picu

 „Halebarde, halebarde, archebuze, archebuze” de José Saramago

O carte pe care Saramago n-a mai apucat s-o termine. Rău pentru el, rău şi pentru noi…Am mai fi vrut să ne bucurăm de condeiul său, creator al unei literaturi despre care se spune că
„este un exemplu activ de suspiciune faţă de conştiinta liniştită [...]”

Citesc în prefata cărţii că
„Halebarde, halebarde,[este] ultima suflare narativă a lui José  Saramago, o injecţie de filozofie morală pentru conştiinta cititorilor săi, adoptând ca subiect lumea ostilă şi nocivă a producţiei şi folosirii armelor.”

Într-adevăr, e un semnal pe care scriitorul portughez l-a lăsat umanităţii.

Continuare

Vocativul asigurator fiinţial

Virginia Paraschiv - avatar Virginia Paraschiv

Vocativul asigurator fiinţial

Ioan Romeo Roşiianu este poate cel mai lucid literat din Maramureş care distinge între urgenţa jurnalismului, ca răsfrângere a datoriei civice( jurnalism care aduce costuri neînchipuite pentru condeiele independente ) şi starea de graţie a sensibilităţii artistice a unui poet . Din nefericire, în cazul volumului căruia ne străduim să-i facem cuvenita prezentare, cu regretul că necunoaşterea limbii germane, recunoaştem că este imposibil accesul la tălmăcirea textului semnată de Renate Muller. Luăm act în exclusivitate de versiunea originală în limba română a ediţiei bilingve. Poemele fiinţei- Wesensgedichte ( Editura Amanda Edit, Bucureşti 2015 ), dezvăluie un poet al iubirii, iubirea care potenţează cunoaşterea de sine şi puterea de a fi, de a dăinui, în doi. Poemul din vara aceasta se va naşte înspre seară , iubito/{…},

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Djamal Mahmoud

Djamal Mahmoud - avatar Djamal Mahmoud

Poezii de Djamal Mahmoud

autograf

aveai o piele de care atârnau
tot felul de etichete ce-ţi purtau numele
inima-ţi crescută într-un loc
unde orbii pipăiau ziarele
cu miros de lapte şi de carne
atingea câte-un spate cald
când asfaltul începuse deja
să dea autografe tălpilor

Continuare

Poezii de Victor Ciobanu

Victor Ciobanu - avatar Victor Ciobanu

Poezii de Victor Ciobanu

Vedenia din noapte

 

Când ascunsul

se trezește la viață,

umbra unui asasin

alunecă pe perete.

Continuare

Poezii de Ștefan Jurcă

Ștefan Jurcă - avatar Ștefan Jurcă

Poezii de Ștefan Jurcă

Liliacul

 

În ogradă, lîngă fântână

Liliacul se clatină, lin îşi aduce

Florile mov şi albastre în cruce

Vreme de-o săptămînă

Continuare

Poezii de Valer Puia

Valer Puia - avatar Valer Puia

Poezii de Valer Puia

Pe umăr

Când erai pe umărul meu stâng,
auzeam lumea prin inima ta,
când erai pe umărul meu drept,
vedeam cerul prin ochii tăi,
când mă luai în brațe,
muream în tine
şi mă îngropam sub gând,
să nu mă poți uita.

Continuare

Poezii de Ioana Haitchi

Ioana Haitchi - avatar Ioana Haitchi

Poezii de Ioana Haitchi

Tiparele de Gutenberg

Te-aş smotoci un pic,
te-aş burzuli şi te-aş îmbrăţişa
sărutându-ţi iarăşi inima.
Aş mângâia-o cu vârful degetelor  de la mâna dreaptă
atunci când  aşezarea în mâna stângă şi-ar potrivi
şi iar aş săruta-o
să fiu sigură că acel sărut se va cuibări
ca în tiparul lui Gutenberg.

Continuare

 

Proză

Prev Next

Copacul din bloc

Cristina Mariana Bălășoiu - avatar Cristina Mariana Bălășoiu

Copacul din bloc

A treia zi de Paști, toată lumea își reia activitatea de zi cu zi. Vremea afară era ploioasă, urâtă și friguroasă, cu toate că suntem la începutul lunii mai.La munte chiar ningea, iar la câmpie picăturile de ploaie udau cu sete ramurile copacilor, mașinile și pământul.Din casă îmi plăcea să ascult zgomotul ploii, cum se umplu vârfurile ierbii în gură de apă, cum se scutură copacii de vânt...
    În această dimineață, m-am trezit mai târziu, pe la ora unsprezece. M-am spălat pe față și mă îndreptam spre bucătărie să-mi fac cafeaua, când...sună telefonul:
    -Ești acasă?
    -Da.

Continuare

ANTICEARCĂN PENTRU SOARE

Zina Dorina Pancu - avatar Zina Dorina Pancu

ANTICEARCĂN PENTRU SOARE

Noaptea a invadat din nou orașul zgribulit de frigul întors intempestiv dintr-o iarnă care n-a avut curaj anul acesta să vină. Oricum, nimeni nu pare să fi observat nici de data asta. Toți ne-am resemnat, ne-am ascuns în spatele ferestrelor, am tras draperiile să nu vedem din întâmplare zbaterea convulsivă a soarelui care s-a  alungit spre linia frântă a orizontului, căzută și ea în dizgrație.

Mă așez la măsuța de scris, pe care, in dezordine, stau cărți ce-și așteaptă cuminți rândul să fie citite, foi albe, inerte, stilouri, da, stilouri, deși mulți se-ntreabă cine mai scrie astăzi cu stiloul,

Continuare

Capul lui Decebal (1)

Mihaela Mosneanu - avatar Mihaela Mosneanu

Capul lui Decebal (1)

Soarele de primăvară îşi împrăştiase razele pe cer, pentru a încălzi ţinuturile Cazanelor Mici din Defileul Dunării. Printre munţii stâncoşi şi proaspăt înverziţi se strecura Dunărea agitată de un vânt uşor. Imaginea lor reflectată pe suprafaţa apei dădea acestor ţinuturi un aspect de basm.

De pe podul masiv de piatră şi asfaltat ce se întindea deasupra apei, pe partea dreaptă, se vedea impunător şi temerar, Capul lui Decebal de la Mraconia, cum obişnuiesc localnicii din zonă, să-i spună. Imaginea sa este puntul principal de atracţie pentru turişti şi atrage atenţia oricui, care ar trece pe acolo.

Continuare

Loc

Ştefan Jurcă - avatar Ştefan Jurcă

Loc

Trecusem de Târgu Lăpuş, drumul se îngusta, drum de animale, pe unde călcaseră roţile atelajelor apa mîncase pămîntul lutos, roşietic. Pe unele porţiuni trebuia să conduci  mai  atent decît pe şosea din cauza urmelor tăiate de roţile atelajelor. Cînd aţi ajuns în satul Larga nu era ţipenie de om. Din Suciu de Sus l-aţi luat şi pe părintele Langa. Era mic şi gras, pretenţios. Se supăra din te miri ce. Aţi parcat în faţa coperativei, a birtului, cum se spune. Încă era ziuă, vreme frumoasă. O lumină ca o flacără senină, transparentă.

Începe urcuşul. Dealuri, pajişti, flori de cîmp. Un aer  de pe altă lume. Ţipenie de om, cum am zis, în afară de voi. Pe coama de deal Pictorul s-a oprit. Preotul s-a dus şi el aproape. Poetul se plîngea că a obosit de atîta urcuş, deşi nu băuse nimic.

Continuare

Ecoul

Raducan Gheorghe - avatar Raducan Gheorghe

Ecoul

Uite-așa și dintr-o dată, m-a cuprins dorul ecoului rămas cândva în poiana florii de salcâm din Sudosul copilăriei.
Lăsasem acolo, atunci, un ecou pițigăiat al unui copil ce-l ducea mama de mână căci prichindelul nu avea curajul să urce singur în coasta Chiciurii, pe buza râpei cu mireasmă de floare de salcâm.
Tot poposind în satul ce mi-a dat viață, deseori urc – mai greoi acum – pe dealul și-n văile unde-mi stă pitit ecoul sexagenar plus.
Pașii molateci se scutură de miezul asfaltului - dealul nu mă primește cu miros de asfalt - și o iau pe urma ochilor care se repezise-ră-n culme.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

JURNALU’ UNUI DUMNEZEU FERICIT

Radu Macrinici - avatar Radu Macrinici

JURNALU’ UNUI DUMNEZEU FERICIT

Personajele :

 

ŢESĂTORUL

SOLDATUL

  SAMI AZA

  ANCHETATORUL

Continuare

Rădăcini de păpădie

Ana-Cristina POPESCU - avatar Ana-Cristina POPESCU

Rădăcini de păpădie

Piesă într-un act

Personajele: Păpădie, Trifoi, Omul cu valiza diplomatică.

Decorul: (Un câmp plin de verdeață, pe marginea câmpului sunt câțiva arbori și în mijloc se află o colibă.)

Păpădie: Ascultați! (Se aud cântecele păsărilor.) E o splendoare! Sunt aici de câteva zile și pot spune că mi-am găsit liniștea. La oraș mă trezeam în zgomotele asurzitoare ale tramvaielor, mașinilor, pe muzica infernală a vecinului de apartament,

Continuare

Zodia Ducăi-Vodă, Când toţi poartă peruc…

Ilea Marian - avatar Ilea Marian

Zodia Ducăi-Vodă, Când toţi poartă peruci

Personajele:

Doctorul Solomon Corneliu (tânăr, bătrân, pensionar)

Romy Terezia (tânără proprietăreasă, bătrână proprietăreasă, maica Terezia a Treia de Samos-Santos)

 

Scena 1

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Democrația și libertatea – coordonatele lumii aparențiale în care ne complacem

George PETROVAI - avatar George PETROVAI

Democrația și libertatea – coordonatele lumii aparențiale în care ne complacem

Vorbim de cunoaștere substanțială și cunoaștere aparențială. Tot așa trebuie să vedem lumea: Dumnezeu a creat o lume substanțială, omul se dă peste cap ca prin contribuția lui aparențială să perturbe echilibrul originar.
    De fapt, cu excepția fascinantelor aparențe create de cultura substanțială a frumosului și adevărului, toate celelalte contribuții umane din domeniul civilizației/culturii tehnice și organizării sociale, nu sunt în fond decât niște autoamăgiri ale zbaterii omului spre mai bine.
    Da, este adevărat că omul zilelor noastre trăiește mai confortabil și mai comod, consumă mai mult și se deplasează mult mai iute decât înaintașii lui din urmă cu zeci de ani.

Continuare

Justin Pârvu, dăruitor de har

Mariana Gurza - avatar Mariana Gurza

Justin Pârvu, dăruitor de har

Motto:

“Pământul este baza de existenţă a naţiei. Naţiunea  stă ca un pom, cu rădăcinile ei înfipte în pământul ţării. Nu există neam care să poată trăi fără pământ, după cum nu există pom care să trăiască atârnat  în aer….

Ne-am născut din negura vremii pe acest pământ odată cu stejarii şi cu brazii! De ei suntem legaţi nu numai prin pâinea şi existenţa pe care ne-o dă muncindu-l din greu, dar şi prin toate oasele moşilor şi strămoşilor care dorm în ţărâna lui! Toţi părinţii noştril sunt aici.Toate amintirile noastre, toată gloria noastră războinică, întrega noastră istorie, cu fapte bune şi rele , aici stă îngropată…

Continuare

Nevoia omului de fericire

George PETROVAI - avatar George PETROVAI

Nevoia omului de fericire

Fericirea nu este un simplu concept ori un ideal imposibil de atins. Ea este o năzuinţă neîntrerupt umană, ce poate şi trebuie să fie convertită în realitate, dar o năzuinţă articulată pe firea, educaţia şi aspiraţiile fiecărui individ în parte. Fiind, deci, în egală măsură produsul şi generatorul echilibrului lăuntric al omului, un echilibru de primă importanţă pentru orientali (chinezi, japonezi, indieni), este cât se poate de evident că fericirea va fi savurată doar acolo unde acţionează în interdependenţă următorii doi factori:

   a)Mişcarea fericirii are loc în interiorul sistemului tridimensional credinţă-iubire-bine, fapt care garantează că dacă credinţa şi iubirea sunt sincere şi atotcuprinzătoare, atunci omul – numai întrucât urmăreşte prioritar binele moral, iar nu binele fizic (hedonic)

Continuare