Prefața lui Ioan R.Roșiianu - Lăcrimioara Iva sau provocarea metaforei în versul aforism definește exact poezia autoarei care a publicat 19 volume, iar pentru volumul ”Răpirea din banal”, Editura Mirador, 2014 a primit premiul USR, filiala Arad.
    Se poate vorbi despre o poetă consacrată, un comentator afirmând că poezia ei se apropie de Ungaretti: ”Placată cu amintiri inima mea încă mai bate/ hei, timpule, mai trebuie să insiști pentru a-i mînca sâmburele” sau”Trădarea stă la colț, pe coji de nucă”.
    Versurile aforism care sunt o ”specialitate” a autoarei prin renunțarea la expresiile decorative al căror singur rost pare a fi acela de a ocupa spațiul tipografic conferă volumului o notă distinctă și revelații pentru cititor: ”Îndemânare – a lansa cu praștia un sentiment fragil” sau ”Caisele au prins forme – culegătorii vor veni să le pețească”.


    În alt loc: ”Colac peste pupăză, a mai venit un rid să-l găzduiesc” sau ”Iartă-mă Doamne, uneori sunt fericită fără să știu”.
    Există o anumită repetitivitate în tematică, cum spune prefațatorul, dar este una complementară, în care poeta arată, pe de o parte, că poate să abordeze aceeași temă din mai multe unghiuri, iar pe de altă parte că mânuiește cu dexteritate instrumentele cu care disecă ideea, imaginea: ”Măr în cădere! Un sadomasochist firul de iarbă, mărul”, ori, ”Mă pândesc din spatele oglinzii. Ce fac când nu sunt de găsit ?”
    Aforismul sau poezia aforism în cazul de față, este un gen literar ”riscant”.
Unele sintagme ”nu se aprind”, de exemplu: ”Inima este un fel de planetă pe a cărei orbită se învârtesc sentimentele”, dar marea majoritate a poemelor din volum sunt relevante.
    Vasile Dan afirmă despre poetă că aceasta scrie o lirică sentimental-confesivă,  fluentă  și  limpede  în expresie, că miezul liric este tocmai     o stare perpetuă de vulnerabilitate interioară a autoarei, extrapolată apoi senzorial asupra întregii lumi exterioare.
    Faptul că fiecare poem este însoțit de o traducere în limba engleză conferă volumului o arie de răspândire suplimentară, ceea ce nu poate fi decât benefic pentru autoare și editor.
Şi nu ştiu dacă aţi observat cei care vă aruncaţi privirea şi spre mine, am încercat de această dată să surprind esenţialul: Lăcrimioara Iva merită citită şi iubită în calitate de mare poetă contemporană!