Credința Bahá`í este o religie universală dedicată înfăptuirii unității între oameni. Scrierile Bahá`í promovează pacea mondială, unitatea în diversitate, existența unei singure familii umane în care nu există prejudecăți legate de rasă, religie, clase sociale, sex.

Istoricul credinței Bahá`í

Istoria aceste credințe începe în data de 23 mai 1844, când, în Shíráz, Persia, un tânăr cunoscut sub numele de Báb (semnificând „Poarta”) a anunțat iminenta apariție a mesagerului Domnului, așteptat de întreaga lume. În urma acestui anunț a urmat o reacție dură din partea clerului musulman. Báb a fost arestat, bătut, iar în 1850, executat în piața publică a orașului Tabriz.

O parte însemnată din cei 20.000 de adepți ai săi au murit ca urmare a masacrelor care s-au dezlănțuit în toată Persia. Tema centrală a operei reprezentative a lui Báb, intitulată „Bayán”, o reprezintă apariția unui mesager al Domnului care va conduce oamenii în epoca păcii și a justiției, regăsită în toate credințele lumii. Báb a rămas în istoria Bahá`í drept cel care a pregătit oamenii pentru venirea lui Bahá’u’lláh (1817-1892). Noua credință este o religie distinctă, bazată în întregime pe învățăturile fondatorului Bahá’u’lláh („Slava lui Dumnezeu”). Acesta făcea parte dintre cele mai importante familii persane având ascendenți în dinastiile conducătoare ale țării. Era recunoscut prin generozitatea și bunătatea sa, bucurându-se de o mare simpatie în rândul populației. Poziția sa privilegiată a fost puternic afectată ca urmare a susținerii publice a mesajului lui Báb. El a suferit, vreme de aproape 40 de ani, fiind încarcerat și exilat din  Teheran în Iran via Constantinopol/ Istanbul și Adrianopol/Edirne în Turcia, la Akká, în țara Sfântă, unde a trecut în eternitate în 1892.

Bahá’u’lláh este Mesagerul lui Dumnezeu pentru aceste zile și Cel Promis de toate religiile, „Profetul-Fondator al Credinței Bahá’í”, -în accepția noii credințe, cea mai recentă religie mondială. Abdu’l-Bahá, fiul cel mai mare al lui Bahá’u’lláh, a fost desemnat ca singurul care poate interpreta scrierile sale. A suferit aceleași încarcerări alături de Bahá’u’lláh. Abdu’l-Bahá însemna „Servitorul lui Dumnezeu”. Operele sacre ale acestei credințe proclamă unicitatea lui Dumnezeu, recunoaște natura unitară a Profeților Săi, susține principiul caracterului unitar al rasei umane și al unicității ei, proclamă necesitatea și inevitabilitatea unificării omenirii. „Scopul este înfăptuirea uni tății și înțelegerii între popoarele lumii, într-o lume fără războaie sau dispute”.

Spre deosebire de celelalte credințe, nu are preoți sau călugări, cultul este oficiat de credincioși laici, iar conducerea este asigurată printr-o procedură democratică:alegerile anuale. Adunările credincioșilor se țin în lăcașuri de rugăciune. Încă de la început, propagarea religiei s-a făcut în mod organizat și sistematic. Spre deosebire de creștinism, propovăduirea a pornit și a continuat de la nivelul conducerii.

Numeroși lideri ai lumii au primit scrisori de la Bahá’u’lláh și de la urmașii acestuia, precum Shoghi Effendi („Gardianul”). De asemenea, misionarii credinței au disipat-o în rândul populației globului, printr-o intensă activitate. Având o ideologie generoasă, care nu venea în contradicție cu alte religii, dar și o importantă latură umanitară, s-a răspândit rapid, îndeosebi în Canada și Statele Unite ale Americii. La această răspândire a contribuit și faptul că neexistând preoți, nu trebuiau școlite promoții de sacerdoți de-a lungul anilor.

Regina Maria și misionara americană Martha Root

Regina Maria a fost primul cap încoronat care a studiat și susținut credința Bahá`í. Cea care a convins-o în susținerea acestei credințe a fost Martha Root, misionara americană care a călătorit, a vorbit și a scris de-a lungul vieții sale în toată lumea, propovăduind-o. Regina nu numai că a ascultat-o pe misionară, dar s-a implicat efectiv, nemijlocit în susținerea noii credințe. Astfel, regina Maria a sprijinit material credința, oferindu-i misionarei, în timpul unei audiențe din 1928, o broșă lucrată în aur și argint, compusă din două aripi mici decorate cu mici diamante și cu o perlă mare. Bijuteria fusese primită în dar din partea familiei țarului. Cu acordul reginei, broșa a fost trimisă în Statele Unite pentru a fi vândută, iar suma să fie destinată adunării de fonduri în vederea edificării templului Bahá`í of Worship in Wilmette, Illinois. Broșa a fost achiziționată de un adept Bahá`í din Los Angeles pe nume Willard Hatch. Acesta a luat-o ulterior, în 1931, în Haifa-Palestina-și i-a înmânat-o lui Shoghi Effendi, ca un dar pentru Arhivele Internaționale Bahá`í de pe muntele Carmel.

În ianuarie 1926, regina Maria a primit-o în audiență, la palatul Cotroceni, pe misionara Martha Root. A fost primul contact direct al reginei cu un reprezentant al credinței Bahá`í. Am menționat acest fapt deoarece, înainte de a o cunoaște pe misionară, regina Maria știa despre existența acestei religii. Înainte de a fi primită de regină, M. Root i-a trimis acesteia o fotografie cu Abdu`l-Bahá și cartea dr.-lui J. Esslemont, „Baha’u’llah and the New Era”.În revista Bahá`í, „Star of the West”, din iunie 1926, editată la Washington, M. Root a descris prima întâlnire pe care a avut-o cu regina Maria. În urma invitației pe care a primit-o, misionara s-a prezentat la palatul Cotroceni, în data de 30 ianuarie 1926, la ora 12. Construcția a impresionat-o în mod plăcut, descriind reședința ca pe o creație artistică care bucură privirea prin culoare, formă și proporții. Personalul palatului i s-a părut prietenos, iar valetul care a i-a îndrumat calea avea „maniere aproape gladstoniene”. O doamnă de onoare, tânără și foarte plăcută a condus-o în salonul de muzică al reginei unde misionara a admirat, florile, tapiseriile, cloison-urile. Regina i s-a părut frumoasă, înțelegând că este iubită pentru spiritul și manierele sale. Întâlnirea s-a desfășurat cu simplitate. Regina i-a mulțumit pentru cartea trimisă pe care a citit-o cu viu interes. Subliniind că a lecturat-o într-o zi și nu a lăsat-o din mână până la 3 dimineața, când a terminat-o. În ceea ce privește religia, regina a dat exemplul familiei sale:ea protestantă, regele catolic, iar copiii ortodocși, fără să existe între ei neînțelegeri religioase. Mai mult, pronunțându-se pentru toleranță, simpatizează învățăturile Bahá`í deoarece promovează binele în lume. Cu acea ocazie regina și-a exprimat credința că aceste învățături reprezintă soluția la problemele lumii de atunci.

Regina s-a interesat de activitatea mișcării Bahá`í pentru promovarea păcii mondiale. Observând la invitată insigna Esperanto și-a exprimat curiozitatea referitoare la evoluția acestei scrieri în diferite țări. A fost încântată la aflarea știrii despre nou înființatul club Esperanto în București. În calitatea sa de prințesă de Edinburg (până la căsătorie) a dorit să afle mai multe date referitoare de cel de al 18-lea Congres Internațional de Esperanto de la Edinburg (august 1926). M. Root a aflat că regina s-a implicat în crearea societății Prietenilor Statelor Unite în România, care avea ca scop promovarea relațiilor de prietenie dintre cele două țări, studierea limbii engleze, a istoriei, literaturii artei și științei nord americane, să ușureze schimburile de școlari, să invite vizitatori americani care să cunoască mai bine România. La deschiderea societății au participat prof. L. Feraru de la Universitatea Columbia, ambasadorul S.U.A. în România ș.a.;în S.U.A. exista Societatea Prietenilor României la New York. Misionara a fost plăcut impresionată de mintea deschisă a reginei, de interesul acesteia pentru evoluțiile internaționale și principiile universale de dreptate și justiție.

Maria – adeptă a credinței și a ideilor sale generoase

Mesajul de pace și iubire de înțelegere și toleranță universală promovate de credință au câștigat-o pe regină. În câteva luni, în mai 1926, devine o adeptă a credinței. Mai mult, se implică în promovarea ei începând cu fiica ei favorită, prințesa Ileana. La palatul Cotroceni, au studiat împreună, învățăturile profetului Abdu`l-Bahá și preceptele Bahá`í. Regina Maria, îi scria prietenei sale Loie Fuller despre revelația avută prin apropierea de această credință, care i-a adus pacea sufletului. În data de 4 mai 1926, regina publică o scrisoare deschisă în ziarul Toronto Daily Star prin care își face publică adeziunea recomandând-o „tuturor”, îndemnând la lectura învățăturilor Baha’i.

Faptul este semnificativ deoarece este vorba despre o declarație publică făcută în această direcție, dar și datorită ecoului pe care a avut-o, în Canada-țară în care credința se răspândise cu repeziciune, existând totodată o importantă și bine organizată comunitate Bahá`í, dar și în Statele Unite ale Americii – important centru al credinței, apreciindu-se că a fost publicată în peste 200 de ziare din statele menționate. De atunci au urmat mai multe astfel de declarații care atestă interesul reginei față de credință. În vara anului 1926, Shoghi Effendi („Gardianul credinței”, urmaș al profetului) o informa pe regină despre persecuțiile din Iran la adresa credinței Bahá`í și credincioșilor acesteia.

Scrisoarea deschisă a reginei Maria în presa americană

O nouă scrisoare deschisă semnată de regina Maria a apărut în Philadelphia în „Evening Bulletin”, în 27 septembrie 1926, preluată în presa americană și canadiană. „Toronto Daily Star”, din 28 septembrie același an are inserate noi mărturii ale reginei care cita pe larg din Abdul Baha fapt care atestă că era la curent cu scrierile acestuia pe care le aprecia prin prisma explicațiilor convingătoare24. Ca urmare a interesului manifestat de către regină, au urmat mai multe întâlniri cu M. Root.

La scurt timp după moartea regelui Ferdi nand, la Pelișor, regina Maria a primit-o în audiență și i-a acordat misionarei un interviu vorbindu-i acesteia despre învățăturile Baha’i referitoare la nemurire, fapt care atestă studierea credinței și învățăturilor lui Shoghi Effendi. De altfel, Martha Root a remarcat pe masa și divanul aflate în camera în care a fost primită cărți ale credinței Bahá`í. Timp de 10 ani regina a fost la curent cu noile apariții editoriale, pe care le primea și le citea împreună cu fiica sa Ileana.

În ianuarie 1928, la palatul regal din Belgrad, unde regina însoțită de prințesa Ileana se aflau în vizită la regina Iugoslaviei a avut loc o nouă întrevedere. Cu acea ocazie, misionara a remarcat că regina adusese cărți Bahá`í, fapt care atestă nu doar o simplă aderare la principiile religioase. Au urmat alte întrevederi precum cele din octombrie 1929 la Balcic, la Modling lângă Viena în casa arhiducelui Anton, soțul prințesei Ileana, în august 1932. În aprilie 1930, regina Maria a dorit să facă, împreună cu fiica sa Ileana, un pelerinaj la locurile sfinte ale acestei credințe și să-l vadă pe Shoghi Effendi. Dorința reginei nu s-a concretizat, căci, după sosirea sa la Haifa a fost împiedicată de sfetnici „meschini și răutăcioși”. În acest sens îi scria Martei Root, la 28 iunie 1931:afirmându-și „cruda dezamăgire” că, în acea perioadă trecea printr-o etapă în care faptele sale erau exploatate politic.

În februarie 1933, regina a făcut o declarație care a apărut în facsimil în deschiderea Volumului IV din „Bahá`í World”. Din care spicuim câteva considerații:„Învățăturile Bahá`í aduc pace și înțelegere, sunt ca o amplă îmbrățișare care aduce alinare celor care sunt în căutarea speranței. [...] Am aflat în învățăturile Baha’i adevăratul spirit al lui Christos de atâtea ori negat și prost înțeles... Unitate în loc de conflicte, iubire în loc de ură și o mare încurajare pentru toți oamenii ”.

În după amiaza zilei de 16 februarie 1934, a avut loc o nouă audiență la palatul Cotroceni.Regina Maria și-a exprimat satisfacția referitoare la traducerea în limba română a cărții „Baha’u’llah and the New Era”, care apăruse de curând la București, bucurându-se că poporul său avea acum ocazia să citească prețioasele  învățături. Misionara a fost primită în salonul de lucru al reginei, fiind impresionată de aspectul fizic al reginei, de îmbrăcămintea acesteia:designul realizat de regină cu o cromatică armonioasă, ambientul încălzit de focul care ardea în șemineu, de florile care dominau încăperea. După ce au luat ceaiul, misionara a fost invitată în dormitorul regal.La vederea dormitorului, în stil gotic, Martha Root a exclamat:„Your room is truly a temple, a Mashriqu’l-Adhkár!”. Dormitorul era plin de flori:zambile-florile preferate de Baha’u’llah, des menționate în operele sale, lalele galbene, liliac alb, trandafiri roșii. Încântată, misionara nota:„Cotroceniul este cel mai frumos palat pe care l-am văzut, în ceea ce privește combinarea culorilor și aranjamentele artistice”.

Mărturiile Marthei Root și posteritatea reginei Maria

Mărturiile misionarei Martha Root sunt semnificative deoarece creionează o latură a reginei Maria mai puțin cunoscută, apreciind-o ca pe una dintre reginele secolului XX, care se remarcă prin intelect, perceperea situației globale, având o viziune de ansamblu, un cap încoronat care înțelege apariția noii epoci deschisă spre universalitate. După doi ani, în data de 4 februarie, la orele 18, are loc o nouă audiență la palatul Cotroceni, acordată în biblioteca puțin luminată-după cum nota misionara. În cadrul „memorabilei vizite” regina i-a povestit despre întâlnirea sa de la Londra cu Lady Bloomfeld, credincioasă Bahá`í, care i-a arătat mesajul trimis de Bahá`ullah reginei Victoria a Marii Britanii-bunica sa. Regina s-a interesat de progresul mișcării, cu referire expresă la zona balcanică. Au discutat despre două cărți ale credinței Iqan și „Spicuiri din scrierile lui Bahá`u llah”, despre ultima afirmând că este „minunată”31. În total au fost opt întâlniri ale misionarei cu regina Maria.

În 1936, regina Maria face noi aprecieri cu privire la credință care au apărut în publicația oficială „The Baha’i World 1934-1936”, care a apărut, în facsimil, în deschiderea volumului:„Mai mult ca niciodată, astăzi când lumea face față unei astfel de crize de identitate și neliniște, trebuie să stăm ferm în Credință căutând cele care ne adună și nu cele care ne despart. Pentru aceia care sunt în căutarea luminii, învățăturile Bahai reprezintă o stea călăuzitoare spre înțelegerea profundă, siguranță, pace și buna înțelegere între oameni”. Menționăm că volumul se află și în biblioteca regală din palatul Cotroceni.

La moartea reginei un mesaj de condoleanțe a fost trimis, în numele Bahá’í tuturor comunităților din Est și Vest, fiicei sale, regina Iugoslaviei, care a răspuns exprimând „sincere mulțumiri tuturor discipolilor lui Bahá’u’lláh”. Adunarea Națională Spirituală Bahá’í din Persia a adresat, în numele discipolilor credincioși din teritoriul natal al Bahá’u’lláh, o scrisoare de condoleanțe către fiul său, regele României și către familia regală română, în persană și română. Martha Root a trimis, la rândul său, un mesaj către prințesa Ileana. La un de la moartea reginei, Adunarea Națională Spirituală Bahá’í din Statele Unite ale Americii și Canada și-a exprimat recunoștința și admirația printr-un serviciu comemorativ și o impunătoare coroană florală la capela Betleem a catedralei din Washington, slujba s-a oficiat cu sprijinul Ministerului Român de Externe. La slujbă au participat:o delegație americană condusă de secretarul de stat, reprezentanți ai armatei și marinei americane, ambasadorii Marii Britanii, Franței și Italiei, diplomați și membri ai legațiilor ale altor state europene.

Subiectul nu este nici pe departe încheiat, prezenta lucrare se dorește a fi doar un început al unei cercetări referitoare la această problemă, care abordează o latură mai puțin cunoscută a personalității reginei Maria, latură care, în literatura românească de specialitate a fost puțin abordată și despre care s-a scris la fel de puțin.Încheiem cu un pasaj sugestiv scris de regina Maria, în 1926, care reflectă modul în care a perceput credința Bahá`í precum și atitudinea sa în propagarea acestei:„We pass on the message from month to month and all those we give it to see a light suddenly lighting before them and much that was obscure and perplexing becomes simple, luminous and full of hope as never before”.

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/regina-maria-si-credinta-baha-i