Multe țări europene consideră că sărbătoarea Sfântului Nicolae, celebrată în ziua de 6 decembrie, este începutul sezonului de Crăciun.
Copiii care au fost cuminți se trezesc în această zi și găsesc dulciuri și cadouri lăsate de Sfântul Nicolae în încălțările lor. Versiuni ale numelui dătătorului de daruri și legendei sale au dus la crearea poveștii lui Moș Crăciun.
Sfântul Nicolae a fost o persoană reală care a trăit în secolul IV și a fost episcop al unei biserici din orașul antic Mira, din Asia Mică (acum parte din Turcia). Nu sunt cunoscute foarte multe detalii despre viața sa, însă poveștile arată cât de generos era Sfântul Nicolae și cât de miraculoase erau puterile sale. Asocierea numelui său cu dăruirea de cadouri ar fi rezultat de pe urma faptului că acesta ajuta oamenii sărmani.
- Detalii
- Scris de Ioana Matei
Chemarea la nuntă:
Noroc bun să deie Dumnezo!
- Detalii
- Scris de Poduț Maria Mirela
Citește mai departe: Orații de nuntă din Chelința, Țara Codrului
Lucrarea de faţă se bazează pe mărturiile directe ale performerilor de pe Valea Ruscovei,satele Repedea, Ruscova şi Poienile de sub Munte, în luna iulie, 2007.
Preocupările, foarte susţinute, pentru căsătorie, în sărbătorile de iarnă, comportă o explicaţie imediată. După Crăciun, Anul Nou şi Bobotează, urmează Câşlegile, perioadă a ciclului calendaristic când se fac cele mai multe nunţi în sat. Era firesc ca fetele să se folosească de puterea marilor sărbători în vederea unui măritiş cât mai apropiat. ( v. şi Viorel Rogoz, Consideraţii etnografice asupra obiceiurilor augurale..., în Tribuna, nr. 2, 12 ian. 1984, p.5 )
- Detalii
- Scris de MARIA MIRELA PODUȚ
Citește mai departe: Credinţe şi superstiţii premaritale la ucrainenii de pe Valea Ruscovei
Literatura populară, ca modalitate de expresie artistică, a fost şi va continua să fie un permanent şi nesecat izvor de inspiraţie pentru literatura cultă.
- Detalii
- Scris de ELENA – ANDREEA RUSU
Citește mai departe: BASMUL CULT – CONTINUATORUL ŞI INOVATORUL BASMULUI POPULAR
Extrase dintr-o viitoare monografie a satului Lucăceşti, cu un vocabular fabulos utilizat şi azi de o parte a trăitorilor acestei localităţi de pe malul Someşului, “Râul de aur” aşa cum l-au denumit dacii liberi!
În satul Lucăceşti se vorbeşte o limbă provincială caracteristică Ardealului de Nord-Vest, datorită ocupaţiei de sute de ani a cestui teritoriu de către alte neamuri de la care am împrumutat unele cuvinte, persistând mulţi termeni şi în ziua de azi, mai ales printre persoanele vârstnice. Graiul în fapt este specific zonei de interferenţă dintre cele două zone etnografice, Codru şi Chioar.
- Detalii
- Scris de Prof. Ana şi Gelu DRAGOŞ
Citește mai departe: Limba mamei n-a avut şi nu va avea sintaxă !