Cartea ''Şapte scurte lecţii de fizică,'' a fizicianului italian Carlo Rovelli, după cum spune şi numele, oferă o primă imagine a teoriilor fizicii, fiind dedicată celor care nu cunosc sau cunosc foarte puţine lucruri despre fizica modernă. Deşi dimensiunea cărţii este una redusă iar subiectele extrem de complexe, autorul italian a reuşit să scrie o lucrare comprehensivă, pe înţelesul tuturor.
Volumul ''Şapte scurte lecţii de fizică'' a fost lansat recent la editura Humanitas, în traducerea lui Vlad Zografi, în cadrul unui eveniment organizat vineri la care au participat Smaranda Bratu Iulian, doctor în filologie şi profesor de literatură şi cultură italiană de la Universitatea Bucureşti, Monica Dobre, doctor în fizică şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Corina Negrea, jurnalist şi realizator de emisiuni despre ştiinţă la Radio România Cultural.

De când m-am ivit, ea mi-a sărutat călcâiul și m-a îmbrățișat cu toată vlaga, dar repede a-nceput să mă plimbe pe țărmul ei însorit. Valuri calde și reci îmi bântuiau trupul din ce în ce mai mult.
Eram o apă limpede de izvor crud în căușul palmelor ei.
Mă ridica-n brațe și-mi arăta orizontul. Vedeam o linie cu multe frânturi, cu urcușuri și coborâșuri.
Îmi ridica barba. Uităte-n sus! Privirea sus, înainte, lasă văile! O să ai timp și de ele, îmi spunea!
Am început să dau cu capul de nori. Ba, chiar îi scuturam.

Poeta de etnie macedoneană, Angi Melania Cristea, profesor la Liceul de Arte ,,Marin Sorescu" (Craiova),pe lângă numeroasele premii obținute la diverse concursuri din țară, a obținut o serie de premii la concursurile literare desfasute în Italia, ceea ce dovedește că între România si Italia există o legătură culturală puternică.,,Am descoperit de trei ani, prin intermediul unor schimburi culturale, faptul că în Italia se scrie si se citește multă poezie, iar diverse asociații culturale se ocupă de organizarea a numeroase concursuri literare în care sunt implicați si scriitori români stabiliți în Italia sau scriitorii români iubitori de civilizație si cultură italiană.

1. Recent, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a dăruit președintelui Republicii Moldova (numele acestuia nu contează), o hartă a Moldovei din 1790, alcătuită de cartograful italian Bartolomeo Borghi. „O jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc", le-a explicat jurnaliștilor intrigați vasalul înduioșat, care se numește președinte de stat independent. Bând până la fund cupa umilinței, ca un „vițel blând" doritor să se alimenteze de la două „vaci", el și-a exprimat regretul că în 1812 Rusia nu a „eliberat" întregul teritoriu al Moldovei, ci s-a oprit la Prut. „Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită", a adăugat prostește șeful formal al celui „de-al doilea stat românesc", scrie Nicolae Negru pe www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Cum nu-i pădure fără uscături, tot astfel nu-i popor fără ciurucuri. Iar dacă facem o necesară comparație între România și Japonia, de pildă (două țări diametral opuse economic și geografic, dar mai ales spiritual și atitudinal), atunci concluzia se impune de la sine: Cu cât e Dumnezeu mai milostiv, cu-atâta-i omul mai parșiv!
    Într-adevăr, căci dacă românii au primit de la Creator cu carul (trecut fabulos, țară nepereche în ceea ce privește bogățiile solului și subsolului), niponii au primit doar cu paharul (trecut situat între incert și modest, arhipelag fără egal în ceea ce privește frecvența cutremurelor și taifunurilor). Dar în pofida diferenței ca de la cer la pământ dintre coordonatele natural-existențiale (climă, sol, resurse etc.) ale celor două popoare, iată că astăzi Japonia se situează cu autoritate printre cele mai prospere țări ale planetei (ocupă locul doi în lume ca putere economică și financiară),