Edi(c)torial

„Școala băimăreană de poezie” s-a născut…

„Școala băimăreană de poezie” s-a născut în... Roșiorii de Vede

Când zici Baia Mare, nemijlocit spui Maramureș!
Când zici Baia Mare, nemijlocit spui „Școala băimăreană de pictură”!
Ei bine, ca unul ce s-a stabilit aici definitiv în anul 1997 – deși am flirtat cu locul încă de prin 1992 –...

Continuare

Opiniuni

Muzica zilelor noastre | …

Muzica zilelor noastre | Un alt Răpciune...

 ...la Filarmonica Pitești. Căci a intrat în pâine noua stagiune. A șaisprezecea, dacă nu mă-nșel.
 Ce-a cuprins el? La început, pe Tiberiu Dragoș Oprea. Reîntors acasă, ca dirijor. Cu...

Continuare

Povestea doctorului care …

Povestea doctorului care ar fi creat elixirul longevității și a trăit 148 de ani

O piatră funerară interesantă poate fi găsită într-un cimitir din Hertfordshire, Anglia. Pe acest monument funerar scrie „În memoria lui William Mead, doctor în medicină, care a părăsit această viață...

Continuare

GALA ARTELOR ediția a -3 …

GALA ARTELOR ediția a -3 a,o sărbătoare a excelentei și a sufletului

Zi superbă și însorită a lunii gustar, 27 mai precis, grădina de vară a Domeniului Roman  fiind pregătită și decorată pentru festivitatea ce urma să aibă loc în după-amiaza acelei...

Continuare

Traditii

Originile mitologiei…

Mihaela Horchidan

Originile mitologiei dragonului. Au existat cu adevărat aceste creaturi?

Dragonii au apărut în mod independent în arta, mitologia și folclorul multor culturi și civilizații...

Continuare

OBICEIURI DE ANUL NO…

Valentin Lupea

OBICEIURI DE ANUL NOU ŞI CRĂCIUN (VI). JOCUL PĂPUŞILOR

        JOCULUI PĂPUŞILOR este o adaptare a farsei populare KARAGÖZ, pe care turcii au primit-o...

Continuare

OBICEIURI DE ANUL NO…

Valentin Lupea

OBICEIURI DE ANUL NOU (V). VERGELUL, ARDESCA, SORCOVA

Prin forma şi practica interesantă a acestor obiceiuri populare, deşi multe dintre ele dispărute datorită...

Continuare

Interviu

Un mare prozator a luat u…

Un mare prozator a luat un premiu pentru....critică literară

1. Marian Ilea: Titlul interviului ar fi ludic (uşor) dacă n-ar fi serios! Ioane,

ai primit un premiu pentru critică literară al Fundaţiei "Archeus"! De ce sau pentru ce? Şi-ntr-o primă...

Continuare

Puțini sunt cei care scri…

Puțini sunt cei care scriu...

Interviu cu Ștefan Jurcă realizat de Cristina Vari, clasa a XII-a, Liceul „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

1) Am înțeles că ați copilărit în Arad, localitatea Sălăjeni. Ce v-a adus în Baia...

Continuare

Creştinismul a dispărut o…

Creştinismul a dispărut odată cu retragerea romană

Arheologul Ion Motzoi-Chicideanu explică pentru „Adevărul“ de ce nu putem vorbi despre creştinism pe teritoriul actual al României în primele secole după Hristos.

Tradiţia Bisericii Ortodoxe Române susţine că...

Continuare

Posta redactiei

LA CASA DE NEBUNI, un ev…

LA CASA DE NEBUNI,  un eveniment  aflat sub semnul magiei

Înainte de toate ca să  puteți înțelege  de ce consider că acest eveniment  s-a aflat  ''sub semnul magiei''am să încep cu dezvăluirea unor indicii ce fac parte  integrantă din magia evenimentului. Până acum  am lansat...

Continuare

Evenimentul THE O.N.E

Evenimentul THE  O.N.E

Evenimentul THE  O.N.E,  organizat de UNIVERSUM VIP STUDIOS  in colaborare cu editura GLOBART UNIVERSUM  din Montreal a  avut loc duminica, 14 august 2022  intr-un cadru privat, la sediul  UNIVERSUM VIP STUDIOS.
Accesul la acest...

Continuare

Nistor Ioan Bud ne îndrum…

Nistor Ioan Bud ne îndrumă pe Calea mântuirii

De puţin timp, autorităţile locale din Mireşu Mare i-au acordat inginerului silvic și scriitorului (afirmat și confirmat, între speciile literare abordate, ca epigramist de mare substanţă umoristică) Nistor Ioan Bud titlul de cetăţean de onoare...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Puterea de-a face văzut nevăzut prin imagini imaginate

Ioan Romeo Roșiianu

Puterea de-a face văzut nevăzut prin imagini imaginate

Beneficiind de-o imaginație absolut luxuriantă autoarea profită fericit de acest fapt și încearcă a se defini fiindual și a se desăvârși printr-o regăsire într-o lume când amprentată oniric, când stârnitoare de reverii.
Astfel și-a construit cea de-a patra cartea în două secțiuni relevante - una în care nostalgia trecutului și-a vremurilor copilăriei trasează fericit texte și evenimente de-o sinceritate dezarmantă, alta în care modul în care-și construiește și mișcă-n povești personajele trădează îndelungatul exercițiu artistic – din ambele răzbătând finul observator al pulsației sociale, demers ce nu umbrește faptul că în laboratorul imaginației își testează acuratețea acestor personaje exact ca și un cercetător din laboaratoare de chimie sau fizică.
Trăind alături de personaje aduse la viață, stările ei creează situații și cuvintele ticluite redau aceste simțiri interioare într-o lume definită de incertitudine, trădare, lipsă de compasiune și afectivitate.

Continuare

CĂLĂTORIND PRINTRE GÂNDURI, ALĂTURI DE GHEORGHE POP

Valentin Lupea

CĂLĂTORIND PRINTRE GÂNDURI, ALĂTURI DE GHEORGHE POP

Am făcut cunoştință cu poezia domnului Gheorghe Pop, cu ocazia scrierii recenziei volumului dânsului de versuri, PEREGRIN SPRE . . . DINCOLO (2012), recenzie intitulată UN ALTFEL DE PELERINAJ, în care spuneam că domnul Gheorghe Pop este un poet cerebral, un poet a cărui activitate creatoare trecută prin cunoaştere şi întemeiată pe înțelegere se desfăşoară într- un climat de stabilitate interioară, stabilitate provenită dintr-un spirit cultivat, atent la noutatea literară, nelăsându-se sedus de aşa zisele încercări moderniste contemporane care-şi au efemeritatea lor. Mai spuneam apoi, că mânat de dorința propriului său echilibru creator, indiferent de timpul şi spațiul în care se manifestă, poetul Gheorghe Pop rămâne un creator de frumos artistic care a scăpat de mult timp de acea obsesie strivitoare a inovației poetice cu orice preț, preferând în schimb acea adâncire şi transfigurare a datelor fundamentale ale existenței umane, un creator profund conştient de faptul că timpul trece ireversibil, iar impreună cu el trecem şi noi.

Continuare

...Cioburi de gânduri trimise peste oceanul cuvintelor...

ȘTEFAN DIMA-ZĂRNEȘTI

...Cioburi de gânduri trimise peste oceanul cuvintelor...

Poeziile Mihaelei C.D. merită iubirea fiecărui anotimp. Sunt ca un of de marmură ce-l cântă marea, iar gândurile ei îndrăgostite, poteci temerare, îți alină inima cu-al său parfum cu miros de infinit.
    Ascultă vibrația sufletului ce-l ține în palmă, ca pe o stea și piaptănă iubirea cu puii de lumină născuți din pasărea cuvintelor florate.
    Peste timp și peste zare s-a apropiat de poezie, ca de-o floare rară, cu miros de fericire. Când Luna-și cheamă stelele acasă, poeta cu ritmuri calde și divine, dansează cu razele speranței călătoare, îi face Soarelui cu ochiul și-l cheamă lângă mal, să îmbrace Universul în costum de carnaval.
    Frumoșii nebuni din casa lumii vor să prindă vântul schimbării, iar poeta Mihaela C.D., mai trage din când în când, de pe fața lumii, masca dată cu fard.
    Pe cărările vieții, poeta vrea ca versul să ne fie alinare, cu tot albastrul care ne cuprinde, iar de la casa de nebuni se-nalță pe umerii cerului, s-aprindă lacrima unei stele, pentru păpușarii care trag sforile timpului.

Continuare

MUȘCATE ROȘII pentru “Ferestre cu flori de gheaţă” de DANA ZEN

ICĂ SĂLIȘTEANU

MUȘCATE ROȘII pentru “Ferestre  cu  flori  de  gheaţă” de DANA ZEN

Poeta Dana Zen ne propune un volum interesant, "Ferestre cu flori de gheaţă" (ṣtiind că ferestrele sunt ṣi altceva decȃt porţile luminii, cȃnd putem să ne imaginăm că privind în afara acestora avem ṣansa rară ca privirea noastră să vină "în întȃmpinarea nepermiselor bucurii") ca să trăiască o dragoste eliberată de rutină ("devotată rutinei, dragostea, / avea nevoie de o nouă metaforă") fiindcă numai în felul acesta n-ar mai fi nevoie să proiecteze nicio fantezie în celălalt şi pentru celălalt ("Dragostea îşi trăia / primele ore de eliberare / şi bucuria, / că nu mai avea de proiectat / în celălalt, fantezia").
    Și asta face continuu poeta Dana Zen, îṣi caută liniṣtea privind către bucurii nepermise (nu interzise ṣi nu neapărat indecente) ajutȃndu-se ṣi de ce poate face apa cȃnd cristalizează ṣi împrumută gȃndurile privitorului ṣi rostitorului de cuvinte cu valoare magică (de pildă poezia rostită cu patos crează flori incredibile ṣi mandale pe care uimit sub microscop le vezi).

Continuare

Olimpia Mureșan | Scrieri literare – diversitate în unitate

IOAN ANDREICA

Olimpia Mureșan | Scrieri literare – diversitate în unitate

       D-na profesor Olimpia Mureșan, scriitoare complexă, ne spune în ,,Argument”  sau ,,Cuvântul autorului” postat la începutul cărții propuse cu titlul ,,Scrieri literare” : Cele aproximativ 50 de texte reprezentând deopotrivă genuri literare și jurnalistice-editoriale, note de lectură (recenzii de carte), proză scurtă, comentarii, jurnal de călătorie, semnale editoriale, rememorări, eseuri, reportaje, convorbiri spirituale, omagieri, comentari evenimente, poezii, omagieri de scriitori etc, ne lasă fără comentarii, ea știe ce face sau mai bine zis ce ne transmite dând bun de tipar tomul alcătuit. Domnia sa are o formație de excelentă profesoară de limba română cu ani de experiență și știe ce propune. Apreciez proiectul ales de ,,diversitate în unitate”  unde desfășurarea tematică e liberă cuprinzând toate valențele literare, multitudinea de învățăminte, concluzii, sentimente dorite a fi transmise către cititor.

Continuare

ŞI TOTUŞI, ZERO VIRGULĂ PUȚIN ÎNSEAMNĂ MAI MULT DECÂT NIMIC

Valentin Lupea

ŞI TOTUŞI, ZERO VIRGULĂ PUȚIN ÎNSEAMNĂ MAI MULT DECÂT NIMIC

        Prin cartea sa ZERO VIRGULĂ PUŢIN, scriitorul Adrian George Itoafă ne propune o foarte interesantă carte de eseuri cu nuanță filosofico - existențială, amestecte cu bucăți de proză scurtă care se abat de la mersul linear al intrigii prin multe ocolişuri şi plonjoane în abscons, prin interpretări şi substituiri metaforice deosebit de interesante, prin imaginații de-a dreptul debordante, din care nu lipsesc coborârile şi evadările în sine şi din sine, introspecția având rol titular, privind lumea atât din interiorul ei cât şi din exterior, din sinele lui, privind-o ca şi colectivitate din care şi el face parte, detaşat oarecum de trup şi suflet, dar şi de lumea exterioară sau de cea interioară sinelui său.
        Cartea domnului Adrian George Itoafă, ZERO VIRGULĂ PUŢIN, apărută la Editura RAFET, din Râmnicu Sărat (2022), ISBN : 978 - 973 - 146 - 895 - 2 / 821. 135. 1. ; Ediție îngrijită de Constantin Marafet ; Coperta: Andreeas Alexandru Itoafă, a fost premiată în cadrul proiectului FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ, ediția a XV - a,  Râmnicu Sărat, proiect aparținând Editurii RAFET, obținând Premiul ALEXANDRU SIHLEANU al Festivalului Internațional TITEL CONSTANTINESCU, ediția a XV - a, Râmnicu Sărat, 2022.

Continuare

„CÂNTECUL” CUVÂNTULUI – SEMN DE BINE ȘI DE IUBIRE

NICOLAE DINA

„CÂNTECUL” CUVÂNTULUI – SEMN DE BINE ȘI DE IUBIRE

    După patru ani de „tăcere” editorială, dar prezentă în numeroase reviste, antologii, enciclopedii și dicționare literare din țară și de pe întregul mapamond, cu câteva luni înaintea pășirii în al nouăzecilea an de viață, scriitoarea ELENA BUICĂ-BUNI oferă cititorilor săi, cu aceeași dragoste dintotdeauna, două volume cuprinzând scrierile sale și ale altora despre domnia-sa. Este vorba despre volumele „Miracolul cuvântului” și „Pășind spre târziul vieții”, ambele publicate în acest an (2022) la Editura „Armonii Culturale” din Urechești-Slobozia, cărți care îi întregesc portofoliul propriu, adăugându-se celor publicate în perioada 2005-2018.
    Citindu-i (și) aceste două cărți, am retrăit acea stare caldă, calmă, profundă de satisfacție spirituală, recunoscând-o pe cea care, de ani buni, îmi acordă prietenia și înțelegerea sa de om pentru care „miracolul cuvântului” este minunea ce-i umple viața, este spiritul românesc în toată profunzimea sa, este deplinătatea sa afectivă în prezentarea spectacolului lumii, al vieții în întreaga ei plenitudine.

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Mihaela L Iancău

Mihaela L Iancău

Poezii de Mihaela L Iancău

Plouă

E vremea umbrelelor și-a stropilor uzi
E vreme de frunze, când toamna auzi
E vremea culorii ce umple hambarul
Și vremea iubirii ce mișcă hotarul
E vreme de toamnă și cât îmi mai place
Mirosul de pâine ce grânele coace
Pământuri și ape sub cer se-mpletesc
Potopuri de frunze, arome mustesc
Iubesc când cu picuri nervoși cade ploaia,

Continuare

Poezii de Mihaela L Iancău

Mihaela L Iancău

Poezii de Mihaela L Iancău

Definiție

Iubirea noastră e cu semne
Nu e cu da, nu e cu nu.
E o iubire fără vorbe
Simțită, dar trăită nu.
Nu e cu mine, sau cu tine,
Nu e cu eu, nu e cu tu,
E o iubire mai aparte
In care eu ție-ți sunt tu.
E despre viață, despre moarte,
Despre exist, sau poate nu,
E o iubire devastată
D-un dor nebun, necontrolat,

Continuare

Poezii de Ana Maria Iliescu

Ana Maria Iliescu

Poezii de Ana Maria Iliescu

PICATURI DE SOARE

In zilele de Toamnă
Când căldura încet , încet piere
Si Cerul doar culori și brumă cerne.
Peste ploile de frunze dese
Semănând tristețe,
Picături din nepieritorul
Soare
Ascunse în câte o floare
Ies la vedere și alungă Timp și tristețe
Din calea celui care în Soare și în Lumină crede.

Continuare

Poezii de Mihaela L Iancău

Mihaela L Iancău

Poezii de Mihaela L Iancău

Parfum de femeie

Ti-am pus parfum de poezie
Pe așternutul dintre nopți,
Iar între sâni tăi, doar mie,
Mi-am pus iubirea ce-o vor toți


Tu

Ce curbe, ai tu, femeie,
Si ce dealuri fremătânde,
Ce minuni ascunzi în ochii-ți
Si ce șoapte prea tăcânde,

Continuare

Poezii de Nina Lavric

Nina Lavric

Poezii de Nina Lavric

În Portul lebedelor albe

În portul lebedelor albe
Sirena mă trezi  în zori,
Spre vraja frumuseții dalbe
Vâsleau doar îngeri păzitori.

O legănare dintre valuri
Ocheade-n trecători sălta,
Și radia cuprinsă-n falduri,
Mărețe aripi slobozea.

Continuare

 

Proză

Prev Next

Gustul merelor sântilieşti 

DOINA AGĂLEANU SANDU

Gustul merelor sântilieşti 

Copil fiind ascultam poveştile bunicilor şi căutam să-nţeleg ce se-ntâmplă acolo sus pe cer şi pe acest misterios pământ. Le ascultam de câte ori erau  spuse şi  repetate, fiind aceleaşi, nu puteau să fie uitate! În plină vară odată cu venirea căldurilor înăbuşitoare cădeau şi ploile mult aşteptate, pământul să respire cât de mult poate!
   Cu ochii îndreptaţi spre cer voiam să descoper ceva,  să dezleg acest mare mister. Caleaşca în care se plimbă sfântul Ilie a apărut,  traversează cerul de la un capăt la altul, caii galopează,  când încetinesc câte o lovitură de bici primesc! Da, sunt convinsă că aşa este, tropotul cailor zguduie ferestre, sfichiul biciului, luminează cerul!
       Ne bucuram de ploia caldă,  de şanţurile pline cu apă unde intram măcar odată,  în rest sunt mituri prea departe şi greu să-nţelegem noi! Eram prea mici pentru povestirile ascultate de la bunici! Cea mai mare bucurie era când bunica intra încet pe poartă cu pestelca bine înnodată să nu piardă merele dulci, sântilieşti! Le-a cules după ploaie pentru noi că doar toţi eram nepoţii ei. Ce se-ntâmpla acolo sus,  mai târziu am aflat însă  scăldatul în apa caldă de ploaie şi muşcătura din mărul dulce, niciodată nu le-am uitat.

Continuare

Spic de grâu cu bob de aur

DOINA AGĂLEANU SANDU

Spic de grâu cu bob de aur

Scăldat de razele soarelui,  câmpul cu grâu se leagănă-n valuri unduitoare arătând sclipirea spicelor cu boabe de aur. Fiind atât de bogat, de ce stă spre pământ aplecat? Nu cred că cineva va înţelege vreodată ce se-ntâmplă sub bogăţia adunată!
      Firave firicele scăpate de sub mantaua iernii grele, de ploi înecate sau de vânt doborâte s-au înnălţat să fie holdă bogată, comoară sfântă de toţi aşteptată. Urmărite  de luminătorii cerului de zi şi de noapte s-au înmulţit în spicele coapte.
        Roşul florilor de mac cu albastrul florilor de cicoare îmbrăţişând galbenul spicelor transformă câmpurile în cele mai frumoase covoare! Spectacolul este completat în noapte cu mii de cântări ale greierilor neobosiţi pân' s-aud cântecele ciocârliilor în zori. Câmpul este plin de viaţă în fiecare zi, în fiecare dimineaţă.

Continuare

Umbra de pe malul mării 

DOINA AGĂLEANU SANDU

Umbra de pe malul mării 

  Cu valuri agitate marea s-apropie cu forţă de ţărmurile înalte, obstacole în calea ei greu de depăşit.Fluxuri şi refluxuri se-ntorc în larg răspândind sunetele turbate până-n zări depărtate. Bucle de spumă albă rămase pe nisipul fin spală umbra unui trup inert care ascultă valurile învolburate cum vin şi la ţărm se zbat!
         Rămâne să privească , nu se simte ameninţată, doar marea o ascultă în această puternică luptă. Să lase totul aici, vrea să fie uşoară, nu mai poate duce nici cea mai mică povară! Marea oboseşte,  se calmează când razele lunii o îmbrăţişează. Smaraldul verde al valurilor liniştite ating umbra rămasă pe nisipul încă fierbinte.
        Ultimele valuri îşi iau rămas bun retrăgându-se în larg. Liniştea nopţii se aşază pe marea întinsă iar în corpul inert s-a retras umbra pe nisip întinsă. Acuma este mulţumită şi lasă sirenele mării să  cânte în bezna adâncurilor! Ce-a fost azi, rămâne-n urmă, mâine este o altă zi, ziua speranţelor! Nisipul pare pulbere de aur , momentul dimineţii fiind pentru toţi este  binevenit, chiar şi pentru cel ce acuma priveşte un nou răsărit!

Continuare

Destinul te iartă, timpul te ajută

DOINA AGĂLEANU SANDU

Destinul te iartă, timpul te ajută

     Am învăţat să mor, să trăiesc, în faţa furtunii statuie să fiu, fără să mă clintesc. Căutând lumină în steaua mea, în jurul ei s-au adunat o mie, cerul fiind luminat de o lungă şi statornică făclie. Dincolo de orice închipuire spre marea mea uimire nu simt în  fiinţă mea nici durere,  nici suferinţă. Sunt uşoară şi de razele lunii mă las cuprinsă.
        Aduc lumină în sufletul meu prin poarta prezentului, prin poarta deschisă viitorului,  iar prin poarta trecutului las amintirile frumoase să se prelingă apoi pentru pentru totdeauna, poarta să se închidă. În dimineţi cu boare de răcoare ating boabele de rouă care alunecă pe scara venită de la soare.
         Mă agăţ s-ajung acolo sus făr' să mă clatin, făr' să am teamă! Cu mâinile ţin frânghiile care haotic se balansează având direcţie numai una, s-ajung de unde mi s-a întins mâna! Da, la fiecare treaptă am plătit multă vamă asemeni trecerii de la viaţă la moarte. Numai aşa se trece în altă realitate!

Continuare

Frânturi de amintiri 

DOINA AGĂLEANU SANDU

Frânturi de amintiri 

    Nici pentru o clipă,   nu vreau pe acest pământ singură să trăiesc şi nici în sărăcie să sfârşesc. De-a lungul vieţii nu am adunat multe bogăţii,   doar cât să nu fiu nici ultima,  nici cea dintâi. Tânără fecioară cu sufletul curat în  hainele de la ţară cu drag m-am îmbrăcat. Dacă mi s-au rupt încălţările nu mi-a părut rău,  că doar le-am rupt pe ulițele din satul meu.
       Mlădioasă ca  trestia şi părul lăsat pe spate, unde mergeam fetele-şi dădeau coate! Din tot ce ziceau, nimic nu ascultam,  printre ele drumu-l continuam!
Atât de mult m-au iubit părinţii,  pentru binele meu se rugau la toţi sfinţii. Cât i-au ascultat,  nu ştiu,  dar timpul a trecut şi  steaua mea pe cer a răsărit.
           Am urmărit-o, chiar şi acuma, ştiu că-n gândurile mele i se simte lumina. Nu am ascuns de ea prima mea întâlnire, prima iubire! A simţit şi teama din primul sărut, nu voia să se întâmple ceva mai mult! Ştia că am sufletul curat şi-l păstram să nu intre în păcat. Ce a urmat se-nţelege, de trofeul inimii mele, cine s-a bucurat!

Continuare

 

Teatru

Prev Next

LUPUL, CAPRA ȘI SCUFIȚA (Piesa pentru co…

Melia Cerchez Marin

LUPUL, CAPRA ȘI SCUFIȚA (Piesa pentru copii)

PERSONAJE:  Capra, Lupul, Ied 1, Ied 2, Ied 3, Scufița, Bunica

Mama capră se prezintă copiilor
Capra
Bună, dragi copii. Știți cine sunt eu? Nu? Cum așa? Păi sunt îmbrăcată în costum popular, am cornițe, cine pot fi? Văcuța Fulga? Văcuța Milka? Păi ce, sunt mov? Nu! Sunt Capra cu trei iezi. Vă întrebați unde sunt iezii? Și eu! Că nu i-am văzut de azi dimineață. Cine știe ce prostii fac! Știți cum sunt iezii mei? Năstrușnici! Adică vioi și neastâmpărați! Adică nu stau o clipă locului și fac multă gălăgie. Trebuie să apară, dar până atunci să profit să mă odihnesc. Ce liniște e. Ce bine. Și acum… trei… doi… unu...
Dau buzna iezii făcând mare gălăgie
Ied 2:
Vreau tabletă!
Ied 1:
Vreau desene!
Ied 3:
Vreau prăjitură!

Continuare

JURNALU’ UNUI DUMNEZEU FERICIT

Radu Macrinici

JURNALU’ UNUI DUMNEZEU FERICIT

Personajele :

 

ŢESĂTORUL

SOLDATUL

  SAMI AZA

  ANCHETATORUL

Continuare

În încercarea de a pierde timpul / Desp…

Andrada Brîndușa Keszeg

În încercarea de a pierde timpul /  Despre rolul părinților în educația copiilor

Personaje:

COPILUL
CONȘTIINȚA
MAMA

Decorul: camera copilului frumos aranjată cu birou, o bibliotecă mare cu cărți, un pat și un dulap.

COPILUL (supărat pe alarma ceasului care tocmai l-a trezit): Vai, iar a sunat ceasul! Când îmi e somnul mai dulce atunci trebuie să sune alarma de la ceas. Cât aș vrea să mai dorm! Măcar puțin. De ce trebuie să mă trezesc în fiecare dimineață la aceeași oră? Am colegi care nici nu vin la prima oră. Cum ar fi dacă aș face și eu acest lucru. Măcar o zi. Aș găsi eu un motiv pentru care am lipsit.
(Dialogând cu propria conștiință.)
CONȘTIINȚA: Cum să faci una ca asta? Ai fost un copil ascultător, nu ai lipsit niciodată de la școală.
COPILUL: Mai lasă-mă și tu în pace! Tot timpul îmi ții predici.
CONȘTIINȚA: Nu ți-ai mințit niciodată părinții. Ce le vei spune când vor...

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

„Livada de vişini” a lui Anton Pavlovici Cehov - cântecul de lebădă al unui mare regizor

Doina Pană

„Livada de vişini” a lui Anton Pavlovici Cehov -  cântecul de lebădă al unui mare regizor

Spectacolul de la Târgu-Mureș, cu Livada de vișini, a oglindit cum nu se putea mai bine drumul parcurs de regizorul Harag György, de la montări puse sub semnul adevărului, al realismului, chiar al reconstituirilor către esenţializări totale, neliniştitoare .
Din păcate, necruţătoarea boală a maestrului se agrava pe zi ce trecea, Harag depunând, de la începutul lunii mai a anului 1985, eforturi supraomeneşti pentru a veni la repetiţii şi a termina spectacolul . Cu câteva zile înainte de 15 mai, acesta era gata şi premiera ar fi putut avea loc dar… decorul nu era finalizat. După montarea acestuia, Tompa Gábor, urmând indicaţiile lui Harag, a realizat luminile şi premiera a avut loc în 2 iunie, cu două zile înainte ca regizorul să împlinească 60 de ani. Chiar şi în lipsa acestuia, spectacolul a fost un triumf, care, până în 10 iulie, când creatorul lui a trecut în lumea umbrelor, a înregistrat 11 reprezentaţii. Vestea calităţii sale s-a răspândit fulgerător în toată ţara şi numeroase personalităţi ale vieţii teatrale din România au venit la Târgu-Mureş pentru a-l viziona, unele dintre ele mărturisindu-şi în scris admiraţia.

Continuare

Teatrul – o lume vastă de frumos

Petronela Apopei

Teatrul – o lume vastă de frumos

    Teatrul este un limbaj universal, care unește culturi și popoare. Este o formă de artă și divertisment, și este și educație, în același timp. Teatrul exprimă sentimente și trăiri, ne poate face să zâmbim sau să plângem, ne pune pe gânduri și ne provoacă la introspecție, ne transportă într-o altă lume, pe parcursul reprezentației. Teatrul există încă din Antichitate, a avut o istorie lungă și interesantă și s-a dezvoltat împreună cu societatea. Începututile sale se desprind din istoria Greciei, în sec. al V-lea î.e.n, fiind integrat ritualurilor religioase. Cuvântul „teatru” provine atât din limba greacă („theatron”) și din cea latină („theatrum”), rădăcina comună fiind „theao” – a vedea, a asista. Cuvântul desemna un loc de unde puteai să asiști la ceva, să vezi, să observi. Între timp teatrul a mers în pas cu societatea, iar metamorfozele lui se simt în mod colosal. Amza Pellea afirmase : „Cred că în spatele modernismului, a căutărilor teribiliste se ascund de fapt neputințe.”

Continuare

Imunitatea culturală

Dumitru TĂLVESCU

Imunitatea culturală

    Dac-ar fi să definesc simplu, imunitatea este capacitatea organismului, implicit a minții fiecăruia de a rezista sau a se opune la diverse provocări (atît interne, cât mai ales externe). Pe și mai scurt, un sistem de protecție , modul în care organismul se apără de stimulii externi.
În epoca internetului , la o scară mult mai mare, imunitatea se manifestă în mai multe feluri:
-    Față de sistemul social
-    Față de politica practicată de acesta
-    Față de economie
-    Față de nivelul de trai...
-     Față de cultură
Exemplele sunt nenumărate, dar mă opresc la una dintre ele, imunitatea față de cultură. A devenit un fenomen cu o amploare fără precedent, declanșat în perioada ultimilor trezeci de ani în România și nu numai. S-a manifestat mai ales în rândul populației tinere, aici și aiurea.

Continuare