chCuprins:
1. Cifre, numere și deosebirea dintre acestea
2. Scrierea corectă a cifrelor și a numerelor
Bibliografie

Rezumat. În textele literare, cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și „numărul 10” corect se scriu în litere. Numerele se scriu atât cu litere cât şi cu cifre. În cazul numeralelor de la 1 la 19, inclusiv 19, prepoziţia „de” nu se foloseşte. Pentru numerele de la 20 în sus, inclusiv 20, folosirea prepoziţiei „de” este obligatorie. Pentru numerele de la 20 în sus, inclusiv 20, dar care se termină cu numerele de la 1 la 19, prepoziţia „de” nu se foloseşte. Numerele scrise în cuvinte începând cu 21, trebuie scrise având poziționat cuvântul „și” între zeci și unități. Când scriem, cu cifre, numere mai lungi de trei cifre, folosim punctul pentru a grupa cifrele câte trei, pornind de la dreapta numărului. Atunci când scriem în cuvinte numere cu mai mult de trei cifre, sub formă de text, nu folosim virgula.

ch„Matematica este un mod de exprimare a legilor naturale,
este cel mai simplu şi cel mai potrivit chip de a înfăţişa o lege generală sau curgerea unui fenomen, este cea mai perfectă limbă în care se poate povesti un fenomen natural.” (Gheorghe Ţiţeica)

Cuprins:
1. Erori grave în folosirea numerelor zecimale
2. Esenţa sistemului zecimal

Rezumat. Din cauză că nu se cunosc regulile de folosire și de redare corectă a sistemului zecimal, se fac frecvente greşeli, atât în vorbirea, cât şi în scrierea cu numerele zecimale. Scopul acestui material este de a contribui la eliminarea acestor greşeli.

1. Erori grave în folosirea numerelor zecimale.

 „O pasăre căreia îi dai drumul poate fi prinsă din nou, însă un cuvânt care îţi scapă de pe buze nu se va mai întoarce niciodată.” (Proverb evreiesc), sau, altfel spus,
„Proștii mor, dar prostia rămâne”. (Ion Luca Caragiale)

chPrin OUG nr. 9/2019  s-a prevăzut că, începând cu 1 aprilie 2019, alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în cuantum de: „a) 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap; b) 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3); c) 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap”, media fiind de 153 de lei pentru un copil.
Prin Legea nr. 14/2020 se prevede că, începând cu 1 februarie 2020, se dublează alocaţiile de stat pentru copii prevăzute prin OUG nr. 9/2019.
După ce Preşedintele României a promulgat Legea nr. 14/2020, la numai două zile după publicarea sa în Monitorul Oficial, adică pe data de joi 16 ianuarie 2020, a avut loc şedinţa Guvernului în cadrul căreia, prin OUG nr. 2/2020 s-a hotărât că se amână până la data de 1 august 2020 acordarea alocaţiei de stat pentru copii în cuantumul dublu prevăzut prin art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020.
Pentru acordarea, în cuantum dublu, a alocaţiei pentru 3,6 milioane de copii, în aplicarea Legii nr. 14/2020, erau necesare aproximativ 6,6 miliarde de lei anual, respectiv de 550 de milioane lunar.
Cauza amânării a fost și este lipsa banilor în buget.
În condiţiile în care nu sunt în buget 6,6 miliarde de lei (pentru anul 2020) pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii în cuantumul dublu, se pun următoarele întrebări:

avr,,Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă” spunea Albert Einstein.
Și, personal, sunt convins de lucrul acesta. De ce?  Voi face o încercare de a proba această afirmație în cele ce urmează pe baza unor convicțiuni personale și cunoștințe aprofundate studiind o seamă de cărți religioase și științifice despre geneza și evoluția holistică a lumii cosmogonice și a vieții.
Condiția sine-qua-non a oricărei societăți, cu atât mai mult, a celei moderne, o constituie ființarea într-o civilizație marcată atât de propășirea tehnico-științifică, cât și de pluralitatea de probleme, pricini și întrebări fără răspuns. Cred că nimeni nu poate tăgădui legătura dintre mentalul colectiv și comportamentul psihic al fiecăruia dintre noi. Să spui despre mentalul colectiv că este oglinda societății, în principiu, este corect, dar nu și suficient. Între descătușarea entuziasmului inițial și decepția orizontului de așteptare, existând o relație de ambivalență.
De-a lungul timpului, dezvoltarea conștiinței umane, această busolă a cumpănirii dinamice interioare, dar și interpersonale, morală, atitudinală și comportamentală de la caravela sălășluinței, ,,lucrul cel mai dumnezeiesc din noi” (Oscar Wilde) a depins de două osaturi de cunoaștere fundamentale: știința și credința.

chPrin art. 86, alin. (2), lit. b) din Legea nr. 127/2019  se prevede că, faţă de nivelul pensiilor existente până la 30 august 2020, începând cu 1 septembrie 2021 pensiile vor creşte cu 71% după cum urmează:
(1) cu 40%, începând cu 1 septembrie 2020, prin creşterea valorii punctului de pensie de la 1.265 de lei la 1.775 de lei, și
(2) cu 31%, începând cu 1 septembrie 2021, prin recalcularea pensiilor pe baza valorii punctului de referinţă de 75 lei.
O asemenea creştere a pensiilor ar fi și o extraordinară realizare a guvernanţilor, şi o foarte mare bucurie a pensionarilor numai și numai dacă aceasta (1) va pute să fie susţinută economic, și (2) nu va fi urmată de o creştere atât de mare a preţurilor, a inflaţiei și a deficitelor bugetare care să transforme „bucuria în durere” şi „traiul bun în sărăcie”.
Prim-ministru Victor Orban a precizat, în a doua parte a lunii ianuarie 2020, (1) că impactul bugetar în privința creșterii pensiilor este de aproximativ 16 miliarde de lei în 2020, 150 de miliarde în 2021 și de180 de miliarde pe 2022, și (2) că pensiile vor creşte numai „dacă există resurse financiare”.