LSR MM 180Sâmbătă, 8 februarie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar” a avut loc o nouă şedinţă a cenaclului Ligii Scriitorilor Maramureş, prezidată de către poeta Carmena Felicia Băinţan. Editorul şi scriitorul Ioan Romeo Roşiianu a venit însoţit de un grup de scriitori din ţară, printre care îi amintim pe Petronela Apopei, Maria Simona Suciachi, Daniela Mărginean, Carmen Ifrim-Săsărman şi  Valer Popan din Târnăveni.
Prozatorul Milian Oros a prezentat cel mai recent număr al revistei LSR MM „Freamăt”, Anul V, nr. 13 – decembrie 2019 şi i-a rugat pe membrii grupării, pe colaboratori şi simpatizanţi să trimită urgent materiale pentru următorul număr, care va apărea sub forma unei antologii.
În partea a doua a şedinţei au citit toţi cei peste 25 de scriitori prezenţi, au avut loc schimb de cărţi şi au vizitat Expoziţia silenţioasă cu vânzare din Salonul artelor, organizată în sprijinul Erikăi Tătar – membră a Uniunii Artiştilor Plastici, sucursala Baia Mare.
Următoarea şedinţă va avea loc peste două săptămâni, în 22 februarie.

Glasul MiresuluiA apărut ziarul "Glasul Mireşului", ediţia a 3-a, ianuarie 2020, în condiţii grafice europene, un jurnal dedicat 100% locuitorilor comunei de pe Someş - Mireşu Mare.
Editorialul este semnat de Daniela Grecu care apreciază pagina de facebook a Primăriei Mireşu Mare pentru căldura şi dragostea cu care cetăţenii comunei sunt informaţi şi întrebaţi despre priorităţile acestora, apoi pentru "Felul în care ing. Ioan Mătieş imprimă de la vârful piramidei un model de om, care a reuşit să aducă Mireşu Mare pe primul loc în judeţ în topul alocărilor de fonduri pentru proiectele de investiţii, care cântă în corul bisericii, care pleacă în fruntea convoiului spre Alba iulia, purtând cu cinste costumul tradiţional cu toate prilejurile. Un om care se poartă cum i-e portul, vorbeşte cum i-e vorba şi...administrează cum se cuvine".

ausDupă Revoluţia Americană, Australia a servit drept colonie-închisoare şi ca loc de exil pentru prizonierii politici.
Între anii 1788 şi 1868, mai mult de 160.000 persoane au fost deportate din Anglia, Ţara Galilor, Irlanda şi Scoţia în Australia. Aceste persoane săvârşiseră infracţiuni mărunte sau erau doar prizonieri politici, iar guvernul britanic a decis că metoda cea mai bună de a se ocupa de aceştia era de a îi îndepărta fizic de pe teritoriul insulelor britanice. Această deportare în masă a dus la o creştere simţitoare a populaţiei europene în Australia, dar şi la o dezvoltare a vocabularului limbii engleze.
Trebuie precizat că în Australia au fost deportaţi o mulţime de indivizi aflaţi la periferia socială, această poziţie de excludere şi implicarea multora în activităţi ilegale a dus la formarea unui limbaj paralel celui pe care elitele şi cetăţenii de bună credinţă îl foloseau. Acest limbaj paralel, jargonul deportaţilor, a ajuns şi în Australia, unde a căpătat forme şi înţelesuri specifice.

carti telormanTeleormăneanul Relu Voicu citea, acum câţiva ani, despre proiectul unor englezi care reuşiseră să transforme cabine telefonice în mini-biblioteci. Acum un an, el a luat iniţiativa inedită de a-şi scoate cărţile din bibliotecă şi de a le duce pe uliţa satului Scrioaştea, pentru copii.
De atunci şi până acum, proiectul „Cu cărţile pe uliţă” s-a transformat într-un proiect de centru cultural, dotat cu bibiliotecă şi săli de clasă, unde au loc meditaţii cu copiii care îşi doresc să înveţe suplimentar.
Relu Voicu a lucrat ani întregi la Bucureşti, dar viaţa l-a readus în localitatea natală din Teleorman, Scrioaştea, unde un concurs de împrejurări l-a determinat să revină la visul lui şi să ofere copiilor din mediul rural al Teleormanului acces la cărţi. N-a avut, în primă fază, prea multe alternative, aşa că a decis să-şi scoată, pur şi simplu, biblioteca personală pe uliţa satului şi să aştepte copiii la citit.
„Pur şi simplu mi s-a reactivat o chestie ascunsă pe sinapsă, pentru că, cu mai mulţi ani în urmă, am citit pe net nebunia pe care o făcuseră doi studenţi englezi. Reinventaseră nişte biblioteci în nişte cabine telefonice. Atunci când am văzut asta, mi s-a părut absolut demenţial. Dar fiind complet singur aici şi neavând nici bani, am abandonat ideea.

maaalNoul volum semnat de Malala Yousafzai, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2014, „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, ajunge în librării în traducere română, a informat Editura Polirom.
Editura Polirom a anunţat apariţia în librării a volumului ”Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, de Malala Yousafzai, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2014, în traducerea Biancăi Alecu.
În acest nou volum, Malala Yousafzai aduce în faţa cititorului câteva dintre persoanele aflate în spatele statisticilor şi ştirilor zilnice despre milioanele de oameni din întreaga lume ce sunt forţaţi să-şi părăsească domiciliul.
Vizitele făcute de Malala în taberele de refugiaţi au ajutat-o să vadă cu alţi ochi propria experienţă a dezrădăcinării – mai întâi ca persoană strămutată intern, în perioada copilăriei petrecute în Pakistan, apoi ca activist la nivel internaţional ce putea călători oriunde în lume, mai puţin în iubita ei ţară natală.
În ”Suntem dezrădăcinate”, Malala nu spune doar povestea ei despre adaptarea la o nouă viaţă şi dorul de casă, ci împărtăşeşte şi poveştile unor tinere pe care le-a întîlnit în timpul numeroaselor ei călătorii – tinere care şi-au pierdut familia, comunitatea şi, adesea, singurul mod de viaţă pe care-l ştiau.