Duminica asta, creştinii ortodocşi sărbătoresc Învierea lui Iisus, cea mai importantă dată din calendarul bisericesc.

Dincolo de solemnitatea momentului, fiecare popor marchează în felul propriu Paştele, iar unele dintre obiceiuri sunt bizare şi… hilare. În mod cert vă veţi amuza citind despre ele!

UNGARIA şi POLONIA. În a doua zi de Paşte, băieţii stropesc uşor părul fetelor cu apă sau cu parfum şi cer, ca răsplată, un sărut. În trecut se folosea exclusiv apă şi se credea că acest ritual are un efect tămăduitor, de curăţare şi de creştere a fertilităţii. În Polonia, s-au găsit dovezi că obiceiul datează încă din anul 966, de la botezul prinţului Miezsko, creştinat în lunea de după Înviere.

Sfântul Haralambie
    
    Ducem în 10 februarie fărină la beserică şi o sfinţăşte popa şi dăm la animale tăt anu'.

Dacă i să ia laptele la vacă sau dacă să  strâcă şi câte şi mai  câte şi dacă ai fărină, mai tomeşti. Se pune o potcoavă sub prag sau  în foc în fiteu şi zâce că nu-ţi poate lua laptele; sau bagi la uşa grajdului o potcoavă şi nu-ţi mai poate lua nime laptele cu vrăji.  Mai pun usturoi la uşa grajdului şi la fereastră. Că zâce că nu-i place la diavol şi să departă. (Lăpuș)
    Femeia de Sf. Haralambie ducea făină la beserică şi ducea la grajd să nu li să ia laptele la oi păstă vară, să nu fie betege, aşă să zice, că-i fărină sfinţâtă. Făina ceie să dăde aşe tri zâle dup-olaltă. (Cupșeni)

large image 8999Ziua Internaţională a Femeii, marcată pe 8 martie, a fost la începuturi o expresie a dorinţei femeilor muncitoare de dobândire a unor drepturi, însă, de-a lungul timpului, s-a transformat într-un prilej de sărbătorire a feminităţii şi a reprezentantelor sexului frumos, indiferent de religie şi rasă.

În prezent o zi a bucuriei pentru toate femeile, care primesc flori şi diferite cadouri, sărbătoarea de 8 Martie a fost percepută mult timp drept un moment în care erau afirmate drepturile sociale şi politice ale femeilor, precum şi progresele făcute în ceea ce le priveşte.

Apărută într-o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internaţională a Femeii s-a ales şi cu moştenirea protestului tradiţional şi a activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din ţările dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea în domeniul textilelor şi al serviciilor casnice, erau însă supuse discriminării sexuale şi erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaţilor. Au apărut organizaţiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas.

ianus descopera domeniu publicTe-ai gândit vreodată de unde provin denumirile fiecărei luni din an? Calendarele noastre din prezent existau în urmă cu peste 2.000 de ani, chiar în perioada Imperiului Roman.

După prăbuşirea Imperiului Roman, calendarul a fost în continuare utilizat pe fostele sale teritorii în perioada de început a Evului Mediu. De-a lungul timpului, unele detalii s-au schimbat, iar varianta modernă a calendarului a rămas doar ca o versiune mai simplă a celui utilizat de romanii ce au influenţat modul în care vorbim despre date şi timp, potrivit Vintage News. Iată cum şi-au obţinut lunile anului denumirile:

Ianuarie

Ianuarie, prima lună a calendarului imperial roman, este denumită după zeul Ianus. Această divinitate romană importantă era considerată ca fiind zeul începutului şi era de obicei reprezentat cu două feţe, una care privea înapoi şi una ce privea înainte. Ianus mai era considerat şi zeul uşilor, porţilor şi tranziţiei, acesta reprezentând tranziţia din anul anterior către cel nou.

dr1Dacă îi întrebi pe tinerii români care este ziua în care sărbătoresc dragostea şi fac cadouri iubiţilor sau iubitelor, îţi răspund, fără a sta pe gânduri, Valentine's Day - sărbătoarea de import care s-a transformat în ultimul timp într-o adevărată desfăşurare de forţe atât pentru cuplurile aflate în căutarea darului ideal, dar şi pentru comercianţi care speculează din plin noua modă. Puţini sunt cei care îşi amintesc că românii au propria sărbătoare a dragostei, la doar câteva zile după Valentine's Day. Este vorba despre autohtonul Dragobete.

Dragobetele este sărbătorit, încă de pe timpul dacilor, pe 24 februarie şi reprezintă atât o celebrare a iubirii, cât şi un moment de renaştere a naturii. Există numeroase legende şi obiceiuri dedicate acestei sărbători, unele păstrate şi astăzi în colţurile ţării noastre.