ptrpornesc televizorul și
beau în cinstea urii tale
trag în știrile cu noi
acum cât
iubirea nu are pancarte
ești ușor de ținut
chiar și cu gloanțe în tine
nu promiți să între lumina vreodată
sa trântim soarele
amândoi
doar doar
om muri în aceeași beznă

tcPisc de târziu

Copil fiind, ziceam: iubirea-i munte
Ce-și semețeste piscurile-n cer,
Și celui care vrea să îl înfrunte,
Puteri deosebite i se cer.

Când am crescut, m-am opintit spre munte,
Fiind adolescent îndrăgostit;
Pe drum arid, spre piscurile-i crunte,
Nu doar odat-am fost rostogolit!
Azi sunt matur și mă tot uit spre piscul

cdSuflet făr’ de spini

Spinii ți-au crescut până și în palme
Săgeți contopite în uitare
Dorința radiază și totuși e departe
Visele se țes pe zi ce trece
Trece un astăzi, trece un mâine
Cu suspine și râsete înfuriate
Zeci și mii de chipuri îți adâncesc prăpastia cu un „poate”
Inima intră în discuție și totuși se ascunde după colț, dar nu dispare
Așteaptă, așteaptă... ea aude acel „poate”

Caruselul vieții 
 
  Te învârți uneori într-un ritm frenetic 
   Printre oameni idei și flori cu parfum de dor. 
    Uneori doar o clipire de gând te amețește 
    să urci în caruselul vieții unde nu există calești, 
   nici caiuti, inorogi înaripați  elefanți sau vise, 
   doar speranțe , idealuri, dorinți ,stau ascunse  
  printre lanțurile ce-ți infăsoară sufletul plăpand 
   speriat de vuietul trădărilor din piatra filozofală. 

C.ANTON.2019VALSUL IUBIRII PIERDUTE

Dansez cu umbrele
În înserarea fără de pași
Trufiei mele singur mă lași
Incandescent ochilor pătimași?

Dansez cu lacrimile
Și nu mai pot pe umărul tău să plâng
Atâtea iluzii ard în mine și se frâng
Tăceri ce le-am simțit pe fiecare gând?