chEste cunoscut faptul că economia productivă este baza societății.
Statul îşi duce existenţa din impozitele încasate de la firmele dedicate muncii cinstite, dar şi viaţa acestor firme depinde, uneori decisiv, de condiţiile pe care li le oferă statul.
Grija Guvernului faţă de activitatea economică productivă este rădăcina bunăstării sociale.
În perioada unei epidemii, pandemii, crize economice societatea este salvată de cei care îşi asumă riscurile de a munci și reuşesc acest lucru, chiar și în aceste condiţii.
Guvernul care nu înţelege acest lucru și nu stimulează aceste firme trebuie să se pregătească pentru falimentul său și al partidului care la propulsat la conducerea ţării.
Pe perioada stării de urgenţă declarată ca urmare a epidemiei cu coronavirus:


1. Unele firme și-au sistat activitatea, ceea ce a generat, prin efecte directe și propagate, numeroase și însemnate efecte negative pe plan economic și social, dintre care sunt de menţionat:
1.1) în circuitul economic, o singură firmă care îşi încetează activitatea, chiar și temporar, cauzează serioase greutăţi, prin efectul de propagare în lanţ, în desfăşurarea activităţii altor firme, uneori de ordinul zecilor;
1.2) bugetul de stat este lipsit de importante venituri din: impozitul pe profit, pe dividende, tva, contribuţiile sociale (pentru penii, sănătate, şomaj etc.);
1.3) bugetul de stat trebuie să suporte cheltuielile cu plata şomajului tehnic salariaţilor acestor firme;
1.4) populaţia este afectată de lipsa bunurilor și serviciilor respectivelor unităţi închise.
2. Alte firme și-au continua activitatea, efectele pozitive generate de acestea pe plan economic și social fiind numeroase și însemnate, dintre care sunt de menţionat:
2.1) au contribuit, prin efectul de propagare în lanţ, la desfăşurarea activităţii altor firme și a economiei, în ansamblu ei;
2.2) bugetul de stat nu numai că a fost degrevat de importante cheltuieli cu şomajul tehnic, dar a fost alimentat cu importante venituri din: impozitul pe salarii; contribuţiile sociale (pentru pensie, sănătate, şomaj etc.); impozitul pe profit; impozitul pe dividende; tva etc.;
2.3) populaţia a beneficiat în continuare de numeroase și importante bunuri și servicii etc.
Este uşor de înţeles că aceste firme nu au lucrat la întreaga capacitate, fapt care le-a cauzat unele pierderi.
Acestea sunt numai câteva dintre argumentele care trebuie avute în vedere de Guvern pentru a acorda unele facilităţi firmelor care și-au continuat activitatea și pe perioada stării de urgenţă declarată ca urmare a epidemiei cu coronavirus.
Aceste facilităţi sunt necesare:
1) pentru compensarea pierderilor suferite;
2) în semn de recunoaştere și de apreciere a efectelor pozitive generate de acestea pe plan economic și social;
3) pentru stimularea atât a acestor firme, cât și (în special) a altora pentru situaţiile viitoare asemănătoare, de care se pare că nu vom scăpa.
Consider că aceste facilităţi și-ar atinge scopul maxim dacă s-ar acorda sub forma (1) scutirii de la plata impozitului pe profit și (2) scutirii de la plata impozitului pe salariu pentru salariaţii menţinuţi în activitate, pe perioada pe care aceste firme și-au desfăşurat activitatea, în intervalul pe care a fost declarată starea de urgenţă.
Asemenea măsuri de stimulare economică este necesar să fie bine gândite și luate de Guvern înainte de începerea unor epidemii, pandemii, perioade de criză economică și nu după consumarea lor (profilaxia este mult mai benefică decât terapia).