Mai exact, ”oameni, fapte, întâmplări” din vechiul oraș hanseatic, de la Marea Nordului. Puse-ntr-un roman despre-nceputu` veacului trecut, acolo. Sub forma unui policier scris de Cristoph Elbern. Un jurnalist din urbe, știutor a multe din istoria locală. Sexagenar, priceput vădit la narațiunea cu parfum de epocă. Pe care astă carte* o etalează din plin, da` cu echilibru minuțios. Și, spre lauda ei, cu atracție din abundență. Aducând aminte bogat de Conan Doyle și poveștile sale nemuritoare, de pildă...

  Fincă Elbern are, benefic, influențe utile din lucrările altora deja consacrați în domeniu. Fie conaționali ori nu. Reușind să amestece potrivit trama polițistă cu atmosfera anului în cauză. Descriind locurile, clădirile, arhitectura, portul, cârciumile, obiceiurile, îndeletnicirile citadinilor vremii. Psihologia acestora (individuală sau colectivă). Economia și politica. Poliția și justiția. Disensiunile sociale inevitabile. Ura și răzbunarea, în ultimă instanță, dintr-un motiv sau altu`. Toate chibzuit amestecate. Întru obținerea aventurii, suspansului  generate, inevitabil, de acțiunile unor criminali în serie. Care perturbă obișnuința vieții cotidiene germane de la malu` mării. Drame răvășitoare creând în comunitate, inevitabil...
  Pentru substanță sporită, epicu` poartă-n el și-o-ncărcătură de romantism dureros. Povestea de iubire dintre eroii săi principali neavând happy end. În schimb, pe ici, pe colo, nu lipsește  umorul. Ingrediente, și ele, prezente într-o literatură voit cu priză la public. Precum thrilleru` pe scurt recenzat în astă tabletă. Până și coperta variantei în românește se încadrează perfect în ansamblu. În atmosferă. Mie mi-a plăcut și am cetit-o-n două nopți, cu nesaț. Ceea ce se va-ntâmpla neîndoios și altora. Pasionați de istorie și criminalistică iscusit îngemănate. Firește, dorind încă să țină-n mână foaia tipărită și să-i parcurgă voluptuos slova tipărită...

  *Cristoph Elbern, Ucigașul din port, Ed. NICULESCU, 2022