Este a patra carte dedicată ilustrului istoric și critic literar Ioan Breazu (1901-1958), prima de factură monografică, a doua de literatură comparată, a treia de istorie și critică literară dedicată „acestui mare fiu al Ardealului, fost profesor al Universitatii clujene, unul din cei mai mari umaniști ai Transilvaniei.”
Valentin Lupea, profesor de limba și literatura română scrie cartea cu titlul „Rigurozitatea cercetării” care apare la prestigioasa editură Ecreator din Baia Mare, editură ce-l are pe Ioan Romeo Roșiianu la timonă.
Datorită profesionalismului său, a calităților sale de om de știință și literat, Ioan Breazu a ocupat multe funcții academice, a fost un adevărat dascăl al generațiilor de studenți, iar ca idei socio culturale a continuat activitatea lui Cipariu, Ghe. Bogdan Duică, Sextil Pușcariu „la ideea de culturalizare a maselor, de cunoaștere a spiritualității si culturii românești din Transilvania.”
Autorul studiului de istorie literară, prof. Valentin Lupea împarte studiul în doua capitole esențiale: ”Metoda de investigare” - care cuprinde activitatea de istoric și critic literar a lui Ioan Breazu, iar capitolui doi, cu titlul „Regăsirea de sine” sau... Pătrunderea ideilor junimiste în Transilvania.
Pentru o perioadă, Transilvania a fost separată politicește de celelalte provincii românești, dar valorile culturale aveau „un regim spiritual de permanenta sincronizare.”
Pe baza documentelor se reconstituie faptele de cultură ale „oamenilor care au fost”, Ioan Breazu devenind specialist în istorie literară, folclor și lingvistică, scrie o mulțime de articole de specialitate în revistele DACOROMANIA, Literatura Contemporană a Transilvaniei reliefând temeiurile populare ale literaturii române din Transilvania.
S-a ocupat de specificul transilvan, sincronismul literar intern, legarea destinului culturii românești de cel al culturii europene, definirea literaturii naționale, prin analizele critice realizate; Studiu important de cercetător fiind intitulat: „Temeiurile populare ale literaturii române din Transilvania.”
Metoda de investigare a fost una exhaustivă, amplă și la obiect, legând destinul culturii românești de cel european, originalitatea literaturii române din Transilvania cu orientare spre popor și se ajunge la concluzia ca, într-o zi, crede Ioan Breazu, să apară artistul, scriitorul care va zugrăvi acel „tablou spiritual al României, în care fiecare regiune se va recunoaște, iar Transilvania va ocupa un loc central, cu bogate perspective asupra întregului suflet românesc.”
Criticul și istoricul literar Ioan Breazu, prezintă în capitolul doi, cu titlul „Regăsirea de sine”, condițiile și ideea pătrunderii spiritului și ideilor junimiste în Transilvania, luând în considerare și lucrările predecesorilor N. Iorga, Septimiu Albini, Ilarie Chendi, enumera păcatele latiniștilor pașoptiști, importanța în epocă a poeziei lui Andrei Mureșanu – Desteaptă-te, române!.
Rolul criticului literar Titu Maiorescu, colaborarea la ziarul Tribuna a cărui devize erau: „Unitatea culturala a tuturor românilor” și „Soarele pentru toți românii la Bucuresti răsare”, redeșteptarea românismului prin poeziile și teatrul lui Vasile Alecsandri (cântecul Gintei Latine care se cântă și azi), Andrei Bârseanu cu „Pe al nostru steag”; rolul dramaturgului Caragiale în epocă, A. Odobescu care moșteneste ideea unirii tuturor românilor de la N. Bălcescu; D. Zamfirescu; Ion Slavici; rolul ASTREI...
„Patrunderea ideilor junimiste în Transilvania a însemnat pentru limba română de aici, ceea ce a însemnat GAEA pentru ANTEU în victoriile acestuia, adică contactul cu pământul, contactul cu realitatea, a însemnat învingerea definitivă a etimologismului, a latiniștilor.”
Cu mulțimea studiilor de literatură română și comparată Ioan Breazu va rămâne în istoria literară din Transilvania ca un cercetător și scriitor de seamă din a cărui bibliografie vor avea multi literați de invățat... „a ramas prin scrisul și duhul lui care ne hrănește în clipele de transgresiune cu trecutul.”
La fel adresam felicitari autorului acestei cărți, Valentin Lupea, un pasionat de istorie și critică literară, iar cartea este un îndemn a nu uita trecutul neamului nostru și a-l cinsti cum se cuvine.