Scrierea unei cărți în tandem, în oglindă, cum s-ar zice, de către doi autori, este un exercițiu preluat din arta teatrală, un exercițiu care presupune interacțiunea între două persoane al căror scop este acela de a funcționa ca una singură, în comunicare.
          Mai precis, cele două persoane trebuie neapărat să simbiozeze atât de bine încât să poată spune împreună şi-n acelaşi timp, acelaşi lucru, sau pe rând, completându-se una pe alta.
          Un asemenea exercițiu a fost preluat cu brio şi-n arta creației literare, în literartura propriu-zisă.
          Este destul de greu, destul de dificil un asemenea exercițiu, deoarece fiecare autor va porni la drum cu propriile sale idei, cu propriile sale creații, pe care vrea să le transmită cititorilor, motiv pentru care va accepta cu greu direcția propusă de celelălalt.
          Este normal să fie aşa, pentru că, în principiu, suntem obişnuiți să controlăm, nu să fim controlați şi să fim luați prin surprindere. Vrem ca totul să fie ca noi, cum gândim noi. Numai că, într-o relație de doi autori, care expun în tandem în aceeaşi carte, rareori este aşa.

          Pentru ca o asemenea relație să funcționeze, este neapărată nevoie să ne lăsăm expuşi riscului necunoscutului şi compromisului, acceptând şi ideea că poate celălalt ar putea avea o viziune diferită față de a noastră, ceea ce este un lucru foarte normal.
          Cele două minunate doamne, Mihaela CD şi Aurelia Oancă, pornind la un asemenea drum, asumându-şi dificila, dar plăcuta şi interesanta misiune de a scrie o carte în doi, au acceptat lucrul acesta, motiv pentru care au început procesul de selecție şi de autoselecție a materialului liric propiu, pe care-l aveau la dispoziție, sincronizându-l tematic şi ideatic într-o structură comună a cărții, totul încadrat clepsidric într-un spațiu comun şi-ntr-un timp consumabil la fel de comun, exprimând aceleaşi imagini artistice în poemele expuse simetric în arhitectura cărții, dar prin viziunii şi practici proprii de expunere pentru fiecare, lucru care este în fond foarte normal.
          Aşa s-a născut probabil, şi bănuim că da, minunata carte de versuri a celor două autoare, MĂSURÂND CLIPA, două doamne extrem de talentate, din două continente diferite şi de vârste difetite, dar la fel de sensibile în percepția frumosului artistic şi-n expunerea propriilor simțăminte, trăiri şi gânduri existențiale, vizavi de o temă comună, vizavi de trecerea şi petrecerea noastră prin timp şi timpuri, structurate pe anotimpuri, mânate de necesitatea stringentă a măsurării clipei, care clipă nu e a noastră, o iluzie fiind, neputând s-o ţinem pe loc, şi nici nu ar fi bine să fie aşa, motiv pentru care să încercăm cel puţin să o trăim cât mai intens, cât mai profund.
            Da. Cele două doamne fac lucrul acesta mergând, pas la pas, pe acelaşi drum, simbiozând într-o ozmoză perfectă, oferindu-ne o imagine artistică încrenguită în forme şi momente diferite, la fel de fericite, într-o încrengătură taxanonică deosebită, la nivelul liricului.
           Cele două doamne, autoarele cărții de față, sunt două poete consacrate, cu stiluri diferite de expunere, cu metode diferite de realizare şi de redare a actului liric, două personalități literare care, grație legii obiective şi filosofice a unității în diversitate, se regăsesc în economia cărții, atacând în fond aceleaşi veşnice teme ale creației, teme comune, teme ale căutătorului avizat asupra cunoaşterii şi trăirii umane, ale unui Faust modern care intră organic în țesătura poeziei, dându-i un suport cognitiv de o valoare superioară.
          Produse ale unei gândiri lirice duale, poemele celor două autoare, riguros selectate, cu un spațiu şi un timp al lor, elastic şi obiectiv, se topesc într-un singur eu poetic la fel de receptiv şi de lucid, degajând un intens simțământ al vieții, cu toate că cele două existențe poetice sunt în ultimă măsură nişte existențe autonome care dau o deplină senzație de autenticitate din care răzbate o mare coerență ideatică dedusă dintr-o experiență nemijlocită a faptului creației artistice, un adevărat sistem de aprecieri şi trăiri artistice, bine echilibrat şi calibrat.
          Activitatea creatoare a celor două autoare, Mihaela CD şi Oancă Aurelia, activitate emanată din poemele cărții de față, MĂSURÂND CLIPA, Editura GLOBART UNIVERSUM, Montréal, Canada, 2023, este o activitate trecută prin cunoaştere şi întemeiată pe simțire şi înțelegere, desfăşurându-se într-un climat de perfectă stabilitate interioară, care stabilitate reprezintă de fapt mediul ideal al creației.