După ce omenirea a trăit mii de ani în normalitate, cu o identitate clară între masculinitate și feminitate, s-a ajuns la actuala extrem de tulburătoare educație a degenerării umane, prin care se militează în direcția anulării identității bărbaților și a femeilor, a masculinității și a feminității, în care satanizarea ajunge tot mai mult o modalitate de vieţuire.
A devenit cât se poate de clar că prin acest tip de „educație modernă”, se acționează în direcția degenerării umane, prin care:
1) dispare tot mai mult distincția dintre bărbați și femei, dintre masculinitate și feminitate, dintre ceea ce a fost normal de mii de ani în viața omenirii și
2) sunt promovate persoanele anormale, care pretind că se află în afara genurilor bărbătesc sau femeiesc, care pretind că nu sunt nici de gen feminin, nici de gen masculin, sau se cred că sunt și bărbați și femei în același timp, și despre care ajungi să nu mai știi ce sunt.
Sunt numeroase exemplele prin care are loc, efectiv și în mod real, degenerarea umană prin educația modernă, dar în acest articol voi prezenta numai două.
Exemplul nr. 1
La finala festivalului Eurovision din anul 2024 a fost declarat câștigător deplorabilul „Nemo”, care, tradus din latină în română, înseamnă „nimeni”, „nimic”, care se declară „non binar”, adică nici bărbat, nici femeie.
Deplorabilul „Nemo”, prin Melodia sa „The Code”, premiată la Eurovision, transmise mesajul prin care ne arată că
„Eu, am fost până-n iad și înapoi
Ca să mă regăsesc pe drumul cel bun…”,
și s-a regăsit pe „drumul cel bun”, pe care îndeamnă să meargă cât mai multe și mai diverse persoane cu el, care să ajungă într-o poziție similară cu a sa, cu care să facă parte din comunitatea LGTBIQ+, care să joace un rol tot mai important în cadrul oricărei societăți omenești, inclusiv în conducerea statelor, instituțiilor europene, internaționale, în conducerea lumii etc.
Și pentru a înțelege cât mai bine această „comunitatea LGTBIQ+”, se impune și următoarea precizare:
LGBT+, uneori LGBT, LGBTIA+, LGBT+ LGBTQ, comunitatea queer, gay sau alte acronime, este un acronim care se referă la colectivitatea: lesbiană, gay, bisexuală, transsexuală, transgen, queer, persoanele intersex, persoanele asexuale, aromantice, demisexuale, autosexuale, abrosexuale, pansexuale, trisexuale, sapiosexuale, polisexuale, poligame, poliamoroase, persoanele non-binare, persoanele care practică travesti (în unele situații), persoanele bi-curioase, non-heterosexuale, persoanelor care practica munca sexuală, omnisexuale, transmasculine, transfeminine și lista nu este epuizată.
Prin această „satanică educație a degenerării umane” se ajunge la dispariția (1) identității dintre bărbat și femeie, (2) dintre masculinitate și feminitate, (3) a ceea ce a fost normal de mii de ani în viața omenirii.
Exemplul nr. 2
Este extrem de tulburător să vezi o ființă omenească (dacă se mai poate numi „ființă omenească”) „cu capul jumătate de bărbat și jumătate de femeie”, „cu organe genitale bărbătești expuse” și „cu sânii de femeie la care alăptează un copil”.
Sculptura „AGAPE”: este situată la KØN - Muzeul Gender Danemarca, un muzeu danez din inima orașului Aarhus, are o înălțime de 3,5 metri; a fost creată de Aske Jonatan Kreilgaard în legătură cu Ziua Internațională a Bărbatului din 2021, donată muzeului de către acesta cu intenția „să creeze conversații între oameni”.
Sursa: https://freelyashley.substack.com/p/controversial-statue-causes-waves
Tweet înfățișând sculptura „AGAPE”, situată la KØN - Muzeul Gender Danemarca.
Statuia se află în prezent în afara unui muzeu cunoscut anterior sub numele de Kvindemuseet (Muzeul Femeii), fondat în 1982, cu accent pe istoria femeii, și de atunci a fost redenumit KØN - Muzeul Gender Danemarca. Schimbarea numelui muzeului a avut loc în încercarea de a-și extinde atenția de la problemele femeilor la gen și egalitate. Site-ul web al muzeului scrie „KØN – Gender Museum Denmark este un muzeu danez din inima orașului Aarhus. Este unul dintre puținele muzee din lume care se concentrează pe gen și egalitate.”
Sculptura, numită AGAPE, a fost un subiect de controversă în Danemarca în 2022.
Statuia, cu înălțime de 3,5 metri, creată de Aske Jonatan Kreilgaard, prezintă un bărbat cu organe genitale expuse și cu sâni la care alăptează un copil. Sculptura a fost creată în legătură cu Ziua Internațională a Bărbatului din 2021 și donată muzeului de către artistul său cu următoarea declarație:
„În mod tradițional, am asociat întotdeauna dragostea nelimitată (agape) cu femeia și sexualitatea (eros) cu bărbatul. Acestea sunt încadrări care pot părea foarte limitative pentru individ. În ultimii cincizeci de ani de feminism, femeile s-au eliberat treptat de ideea exclusivă de a putea fi ființe cu spiritul de auto-sacrificiu și grijulii pentru a găzdui și o sexualitate puternică și o independență crescută. Opusul este abia la început pentru bărbați. Personal, ca bărbat , sunt privit doar ca o ființă sexuală, în care vulnerabilitatea și dragostea sunt văzute ca semne de slăbiciune. Reacțiile violente la sculptură sunt, pentru mine, un exemplu clar de sexualizare constantă a intențiilor bărbatului. Sculptura a fost creată pentru a contesta exact această idee. De aceea donez sculptura muzeului, pentru ca acesta să poată continua să creeze conversații între oameni”.
Criticii statuii s-au referit la ea ca fiind „pedofilă” și promovând un fetiș, în timp ce susținătorii cred că deschide o conversație importantă cu privire la rolurile și așteptările de gen în societatea „modernă”.
„Satanizarea ajunsă stare de lege, de ordine şi de guvernare creează o atmosferă satanică, o pseudo-spiritualitate şi o modalitate de vieţuire satanică. Sunt astăzi organizaţii omeneşti satanizate ce răspândesc satanismul. Satanizarea e mai rea decât păgânismul.” (Ioan Ianolide, 1919 – 1986)
Bibliografie
https://freelyashley.substack.com/p/controversial-statue-causes-waves
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2024/05/26/educatia-moderna-a-degenerarii-umane/