p        Orașul Blaj a primit cea mai importantă vizită din istoria sa, Papa Francisc a vizitat acest pământ „ de martiriu, de libertate și milostivire”, după cum afirmă Cardinalul Lucian Mureșan,  Arhiepiscop Major al Bisericii Unite cu Roma, Greco- Catolică.Familia mea  a avut un reprezentant de bază la acest eveniment istoric, pe soțul meu Ovidiu, nativ din Blaj. Relatându-mi evenimentele, a reușit  să mă emoționeze și să mă înflăcăreze.
Dar, ne-am adus aminte de prima vizită a unui suveran pontif în țara noastră, la București în 8 Mai 1999. Cu venerație ne-am reamintit momentele când Sfântul Ioan Paul al II-lea a rostit cuvinte de lumină îndreptate  spre Blaj: „ Sărut în chip spiritual acel pământ de martiriu și imi însușesc mișcătoarele cuvinte ale marelui poet Mihai Eminescu, care se referă la el: „ Îți mulțumesc Dumnezeule că m-ai ajutat să-l pot vedea”.
Au trecut peste România 10 ani de evenimente, care ne-au consumat viața în stil agitat.Recompensa spirituală înaltă  a venit în anul 2019 tot de la Roma, când Pontiful Romei vizitează Blajul, Cetatea lui Inocențiu Micu, sufletul cald al României -Blajul- , care s-a bucurat de îmbrățișarea Papei Francisc. La acea dată, Câmpia Libertății s-a tranformat într-o  mare Catedrală cuprinzătoare a mii de suflete de români într-o stare de fericire duhovnicească.


Emoția și imaginația de scriitor m-a condus cu ușurință în atmosfera descrisă de soțul meu,imagine dublată de Televiziunea Română pe Câmpia Libertății, la 2 iunie 2019, când Papa Francisc a fost oaspetele României. Dar, trebuie să recunosc faptul că, emoția mea a atins apogeul, atunci când Suveranul pontif s-a deplasat în Blaj într-un cartier sărac, numit „Barbu Lăutaru”, acesta aflându-se la periferia  periferiilor la o pastorație a romilor.
Îmi face mare plăcere și  fac  o plecăciune în fața marelui Pontif actual al Romei pentru învățăturile oferite nouă în aceste vremuri de restriște:
„ Există mână întinsă și mână care lovește. Există deschidere de întâlnire și închidere din cauza conflictelor. Există primire și există excludere. Există acela care vede în celălat un frate și cel care vede ca o piedică pe drumul său. Există civilizația iubirii și există civilizația urii. În fiecare zi trebuie să alegem între a fi Abel sau Cain. Ca în fața unei răscruci de drumuri suntem chemați să facem o alegere decisivă să parcurgem calea împăcării sau a răzbunării. Să alegem calea lui Isus.”…
    Având un participant activ, din familie, la vizita Papei Francisc la Blaj am obținut câteva informații foarte interesante, pline de respect față de martirajul celor închiși în închisorile de la Gherla și Sighet. Am studiat cu sete albumul cumpărat -„Mica Romă, Papa te salută!”-, Editura Buna Vestire Blaj, 2021.
Cu emoție și chiar cu un ușor tremur scriu titlul unui capitol: -Un tron arhieresc din „Gratiile închisorilor” pentru Papa Francisc – Explicațiile există în acest album (p,34-35).
Tronul  arhieresc oferit  Sfântului Părinte   a fost construit din lemn original obținut din arhitectura închisorilor de la Sighet și Gherla. Întreg designul sugerează calvarul închisorilor, ca și suferința, moartea pentru Hristos.
Toate elementele tronului arhieresc pe care a stat Papa Francisc pe Câmpia Libertății la Blaj au fost atent alese pentru a obține o imbinare selectă între culori, texturi și forme, realizându-se o piesă deosebită cu semnificații profunde. La materialele folosite s-a ținut seama de trecerea timpului dar și de vibrația supliciului- martor tăcut din temniță. al jertfei și al morții. Lemnul fasonat a fost adus din pușcăriile celor două închisori menționate mai sus, din locurile unde au suferit preoții și s-a produs un adevărat martiriu al celor șapte episcopi greco-catolici beatificați.
Lemnul de stejar autohton folosit simbolizează credința vie de azi și totdeauna.
Aurul- metalul prețios folosit- simbolizează darul magilor, alături de smirnă și tămâie cu ocazia nașetrii Mântuitorului. Este omagiul și închinarea în fața lui Dumnezeu.
Catifeaua albă, în care e tapițat scaunul, reprezintă puritatea cugetului având și rolul de haină a speranței pe care ne-o oferă credința.
Toate aceste materiale folosite sunt austere făcând trimitere la calvarul detenției, la suferința și moartea pentru credință. Dacă privim din lateral brațul scaunului, imaginea ne sugerează geamul-vizor cu 7 gratii prin care spiritul caută speranța și libertatea. Autorul acestui tron arhieresc este un tânăr  artist originar din Sibiu, absolvent al Univesității de Artă București.
    M-am așezat pe o bancă a timpului rememorând ,evenimentele istorice de pe Câmpia Libertății din  15 Mai 1898, data Adunării de la Blaj când 40.000 de oameni au strigat:
    „Noi vrem să ne unim cu țara!”
Mă ridic în semn de respect de pe acea bancă imaginară. Mă simt copleșită, cât de mică sunt azi, când nu pot face nimic pentru țara mea. Am fost transportată brusc în alt timp pe care nu l-am trăit, dar m-a învățat să-mi iubesc pământul strămoșesc. Acum pe Câmpia Libertății se așterne  trecutul la piciorele mele., care acum devine prezent. Dar, oare viitorul cui va aparține?
Privesc cele 24 de busturi ale înaintașilor, revoluționarii de la 1848. Reprezintă o întregire a Ansamblului  monumental „GLORIA” de pe Câmpia Libertății. Privesc pătrunzător busturile lui Nicolae Bălcescu, Avram Iancu,  Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Simion Bărnuțiu, Vasile Alexandri, George Barițiu, Eftimie Murgu, Timotei Cipariu, C.A. Rosetti, Andrei Mureșeanu, Al.G.Golescu-Negru, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negri, Cezar Bolliac, Ștefan Ludwig Roth, Ion Ionescu de la Brazi și ale tuturor celor care  au intrat pe această  „ Poartă a istoriei de la Blaj”.
Simt parcă un murmur slab, apoi crește, se transformă într-o poezie. Este Mihai Eminescu, iubitor al Blajului. A venit la întâlnire cu istoria recitându-și versurile cu voce tare, așa cum obișnuia pe vremea când a trăit în Blajul pentru care a mulțumit lui Dumnezeu că l-a văzut.
Acum îmi explic mai ușor emoțiile simțite în timpul poveștii derulate. Sper să-mi înțelegeți mai bine trăirile mele în orașul în care am adus pe lume un copil, după voința soțului meu, blăjean autentic, deși locuiam în Brașov. M-am încărcat cu energie scriind despre evenomentele memorabile de la Blajul anului 2019, când cerul s-a unit cu pământul în fața Sanctității Sale, Papa Francisc.