Mergeau feciorii la fete în sat. La noi nu s-o făcut șezătoare, numa umbla feciorii la fete sara, mai ales în postu Crăciunului.
Învățau colinzi, pe atunci erau echipe, rânduri de colindători. Erau 3 rânduri: liberații, cei mici și cei dintre ei.
În seara de Crăciun începeu copiii colindu.Și liberații umblau pe urmă a colinda o colindă grea, Din orașu Viflaim:
Din orașu Viflaim
Veniți boieri să-l vedemu
Căci nouă ni s-a născutu
Domnul cel făr de-nceputu
Asta-i cea mai de demult
Prorocilor, prorocilor.
Că li s-au născut Mesia,
Din roada lui Adamu
Mântuirea lui șohanu.
S-a suit din viața lui
Pe scaunu lu galben craiu.
Toți crai ai pământului
Viniți la-nchinarea lui.
Aducându-i daruri lui,
Aur, smirnă și tămâie,
Hristoase, slavă Ție.
Mila Domnului să fie.
Faceți-vă voi napoi,
Care n-ați cântat cu noi,
Cu bota v-om vesăli,
Cu talăru v-om cinsti.
Era o colindă grea pe care o colindau mai mult liberații, cei eliberați din armată. Era frumos atunci de Crăciun, gătat cu perne, cu busuioc, cu ciururi. Acele numa de Crăciun să puneau. Și între pernele gătate cu flori, să punea busuioc și băniță. Fetile așteptau atunci feciorii. Să punea cola pă masă, băniță, prăjituri, țuică, vin, masa încărcată. Mergeam atunci a colinda laolaltă de la unu la altu după ce ieșeam de la beserică, 3 zile la rând.[1]
În postu Crăciunului învățau copiii corinzi. Înainte cu 2 săptămâni, să ducé 2 feciori la o fată. Vorbea cu părinții să-i lase să se strângă în noapte de Crăciun la casa respectivă. Iar în noaptea de Crăciun toți feciorii s-o dus la fata ceie. Acolo să pregătea o masă și s-o început a se juca cărți, o râs, o făcut glume până la 12 noaptea. Atunci ieșeau afară tăți din casă. Corindau afară corinda care o învățat-o. Un fecior zicea:
Mulțămim, mulțămim jupâne gazde
D'e când umblăm cântând, corindând,
Jupânu gazdă bine și-o fo gătând
Cu mésă înt'insă, cu făclii aprinsă
Cu colaci pă mesă,
Unde vezi colacii jupânului gadă așă d'e frumos
Nu trece că-i.....
nu poate hi
Că turmetele și paiele nu-s aci.
De-ar hi turmet'ele și paiele aci
În paie ne-am îneca
Avură jupânu gazdă ce avură
Avură doi boi dalbi la coarn'e răsuciți,
La buze auriți,
Mărsără în câmpu Ierusalimului
Trăsără 2 brazde cruciș curmeziș,
Grâu roșu revărsa, la gazdă bine-i părea.
Mai avură jupânu gazdă ce avură,
Avură-on jașcău plin d'e bani
La tăt insu scosă-o mnie
Ca Dumnezău să ne țâie
Noroc să deie Dumnezo.[2]
Gazda zicea: Haidați în casă! Atunci s-o dus toți în casă, o servit câte-on pahar d'e pălincă și apoi feciorii la fet'e. Méréu la tăt'e fetele din sat. Feciorii care liberau din armată o fo on rând. După ii o fo alți feciori care erau mai mici. Copt'iii umblau cu straița după coci. Apoi feciorii umblau pân sat. La tătă casa ai corindat la fereastră, te-ai băgat în casă, ai servit, ai ieșit, ai mărs la ceialaltă, până ai umblat la tăt'e fetele. S-o făcut zuă. Gazda cășî und'e s-o strâns o țânut o cuvântare cu feciorii: ”Umblați în cinste și omenie! D'imineață n'e întâlnim tăț aci.” Majoritatea, când o gătat d'e corindat, s-o dus la gazda căsî de unde o plecat. În frunte cu gazda căsî, s-o dus la biserică tăț. După-masă méréu la danț. O fo danț tăt'e chișlejile. De la Crăciun și până la postu Paștelui era Câșlegi. Atunci să putea face danț.[3]
După sărbătorile de Crăciun era bal, să făcea într-o casă mai demult și apoi în cămin. A doua zi, a tria zi de Crăciun să făcea Vergel. Erau doi tizeși care băgau muzicanții. Ei stăteau și încasau banii la care cum intrau în sală. Și le dădea la ceterași, era ceatără, gordonă, contro, acordeon. Am avut formație în sat. Fetele mergeau cu mamele la joc. Mergea fecioru și o cerea și plecau împreună la joc, fata cu mama și cu fecioru. Stăteau mamele pă bancă de jur împrejur. Stăteau să vadă care cu care joacă, nu ieșea fata din cămin, să umble cu fecioru de-a lela. Fetele duceau prăjituri și băieții băutură. Și fecioru cere fata la dans:
- Noa, tu Silvie, păstă câte dansuri joci cu mine?
El trebuie să știe că păstă două dansuri joacă cu Silvia. Api erau fete care rămâneau la perete nejucate. Care erau mai dănțăușe, mai gazdacă, aveau trecere mai mare. Și mai mereau și fetele căsătorite la dans dacă erau dănțăușe, mai mergeau și ele și jucau ca fetele.
Tiralexa
Să umbla cu tiralexa. La Bobotează, când eram eu copil, nu umbla preotul, umblau numa crâșnicii: diacu și fătu. Strânjeu și ceva bănuți, da mai puțâni. Aveau o cruce mare de lemn și tăt învârt'éu fuioare pă cruce până când era grea. Noi copiii umblam înaint'ea lor și strigam: ”Tiralexa-i Domn, aprind'e lumn'ina că moare găina”. Cât ei stăteau în casă și sfințău, blocam ieșirea, ca să nu poată ieși din casă, cu poarta d'e la drum, cu lemne, cu bocu d'e tăiet lemne.[4]
[1] Performer Vasile Coza, 85 ani, Fersig, 2015;
[3] Performer Vasile Roman, 81 ani, Mogoșești, 2015;
[4] Performer Doru Stejeran, 55 ani, Pribilești, 2015;