CCXXXVIII

 

Şi bine-ar fi să nu te ştiu.... să nu te fi ştiut

vreodata. Să mă retrag în altă fire, de

copil. Să-mi trag suflarea. Să port a morţii

iarnă, grea, pe umeri, să văd ce om n-a

mai văzut nicicând. Şi să ucid. Să plâng. Să plâng.

 

CLXXIX

 

Iubirea veni; ca în sfârşit un copil

să se nască. O, cât de încet se stinge

pasul străinului sub măslin, sub cer

de mânie! Şi ziua fuge pe roţi de aur,

vuind. Se-alege chipul cel sfânt

din hotarele timpului.

 

 

 

XXXXVII

 

 

Aş vrea, câteodată, s-ajung acolo unde omul vorbeşte

cu sine şi-i singur. Să piardă-un ochi cumplit, care mă vede.

Să-ntorc părinţii îndărăpt, pe drumul lor. Drumul

către fluviu – de unde de-atâta vreme-au venit – să-l

urmez la izvoare. Avânt să uit şi gânduri de copil. Şi

să mă sting liniştit.

 

 

 

CLXXXXI

 

O, cât de bogate vin morţile mele, şi-ţi

ies dinainte. Ci tu, preoteasă, le dai mai

bogată viaţă decât avut-au vreodată,

le-mparţi între flori şi copii cu serile

tale mărite. Semne şi stele pe îndelungi

cărări ale timpului.

 

 

 

CCVI

 

Văd, uneori, ce nu-i de văzut...Ce nu cutează

om să vada. Când o fiară se ridică din mine,

o, blândă nebunie-a copilului, tristeţea de

ivoriu a mâinilor noastre! Cruce şi seara. Când

te naşti întreaga din morţile mele. Ce bine-ar

Grigore LATIŞ

 

Născut la 28 oct 1934 în Cufoaia, Maramureş      

Decedat în august 2007.

 

Volume publicate:

După furtună, Ed pt Lit. Universală, Buc, 1965;

Cântecele Diotimei, Ed. Proema, Baia Mare, 1999;

Cântece fără cuvinte, Ed. Proema, 2000;

Cântece pentru devenire, Ed Mânăstirii Rohia, 2006

Antistrofe, Ed. Proema, Baia Mare, 2004

Drag de iubire (în colaborare cu Sergiu Tuhutiu), Ed Verba, 2004

Cântecul băiatului nenăscut, Ed Galaxia Gutenberg, Tg. Lăpuş, 2007

Dreptele tăceri ale cuvântului, Ed Proema, 2002