La bunici

Viorel şi Viorica
O ajută pe bunica:
Dau mâncare la găini
Şi apă la cei doi câini.

Viorica-adună ouă.
Cred că sunt vreo opt. Ba… nouă!
Ceasul bate ora 7.

„Să mâncăm orez cu lapte!”

După-aceea, Viorel
Se joacă c-un cocoşel
Şi-l plimbă pe Azorel
Că e tare mititel!

Iar voioasa Viorica
Mângâie cu drag pisica
Şi e foarte bucuroasă
Că e albă şi frumoasă.

Bunicul aduce-un miel
Cu păr creţ şi frumuşel.
Chiar şi soarele zâmbeşte
Când din înălţimi priveşte!



Albastru II


Am deschis
ochii.

Totul
în jurul meu
era
albastru.

Pomii
aveau
frunze
albastre.

Tufişurile
aveau
flori
bleu.

Deasupra tuturor
zbura
o pasăre
albastră.

„Nu se poate,
nu se poate!”
îmi spuneam
supărată.

Şi m-am trezit.



Frunza II


Ploua
de câteva zile
şi ea
era tristă.

Se gândea
că prea mult timp
a purtat
veşminte
verzi.

Nu i-ar sta
mai bine
cu alte
culori?

Se visa
în galben,
se imagina
îmbrăcată
în roşu-cărămiziu…

Într-o zi
a căzut
bruma
şi visul frumos
s-a împlinit.

Frunza
purta
veşmântul visat:
roşu-cărămiziu.



Un gând II


Urmăream un gând
care se plimba
în jurul meu
ca un ciulin
smuls de vânt
şi purtat
pe câmpul
uscat
de arşiţa verii.

Am vrut
să-l prind,
dar el
a zburat
asemenea ciocârliei
la adierea vântului.

Am rămas
în aşteptarea lui.

A revenit
spre seară.

Atunci,
eram
prea obosită
să-l urmăresc.



Miciu Piciu


L-auzea din dormitor…

Mieuna sfâşietor,

De foame şi de urât,

Un pisoi cu alb pe gât.



Mama s-a apropiat

Şi încet s-a aplecat.

Mâna a întins spre el:

„Tare eşti, măi, frumuşel!”



Imediat s-a dumirit

Că e pisoiu-i părăsit.

„Lapte cald îţi dau îndată!”

Spuse mama încântată.



I-a adus o un castronaş

Cu lăptic. Şi puţin caş...

Şi încet s-a-ndepărtat

De pisoiul cel pătat.



„Când te mai obişnuieşti

Şi cărniţă-o să primeşti.

Cred c-o să rămâi la mine

Sigur îţi va fi mai bine!”



Şi pisoiul cel pătat

Un nume a căpătat:

Miciu Piciu. Răsfăţat

E al mamei drag băiat! 

CV - Maria Tirenescu

Maria Tirenescu a văzut lumina zilei în 5 octombrie 1949, într-o familie de învăţători, în comuna Săcel, din judeţul Maramureş.

În 1951, tatăl ei a fost trimis să pună bazele liceului care urma să se înfiinţeze în Vişeu de Sus. Familia a locuit în incinta şcolii, lucru obişnuit în acea perioadă.

A absolvit cursurile Liceului Real-Umanist în 1967 şi Facultatea de Matematică-Mecanică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în 1972.

După absolvirea facultăţii, şi-a desfăşurat activitatea ca profesoară de matematică şi fizică în oraşul Cugir, unde locuieşte şi în prezent. A fost preocupată de pregătirea profesională, obţinând gradul didactic I.

A început să publice târziu, după 1990, în revista liceului la care lucra, în revistele Examene, Universul Şcolii, Tribuna învăţământului.

Un eveniment important care a impulsionat-o să scrie a fost comunicarea cu Redacţia militară de radio, căreia i-a scris despre tatăl ei şi povestirile auzite în legătură cu războiul.

A colaborat la revistele: Poezia, Dor de Dor, Steaua, Plumb, Boema, Vatra veche, Zeit, Armonii culturale şi, în special, la revistele care publică haiku, tanka şi haibun, din ţară, Franţa, Canada, Belgia, India, Croaţia, Italia şi Japonia, patria haiku-ului.

Dintre premiile literare, amintim: premiul revistei Examene, DESANT XXI (acordat de Observator militar ) în 2004, Marele Premiu pentru haiku la concursul literar AD VISUM (în Vişeu de Sus), în 2005, premiul I al revistei HAIKU, în anii 2006 şi 2015, precum şi alte premii şi menţiuni acordate de ziarul japonez Mainichi, de revista Asahi, Chajin - Casa de ceai verde japonez, Les Adex, (din Franţa), Vancouver Cherry Blossom Festival, Special concours AFH 2012, cu titlul FÊTE DES FEUILLES din Lyon, Premiul Şerban Codrin pentru haiku, premiul pentru activitate pe site-ul Wonder Haiku World, a obţinut premii şi menţiuni la concursurile organizate de revista Diogen din Croaţia în anii 2012-2014, la secţiunile haiku, senryu şi tanka, este laureata la Fujisan Haiku 2012, deţine premii şi menţiuni la concursurile organizate de saitul Haïkouest, precum şi premii şi menţiuni la concursurile grupului de haiku din care face parte.

Poeme scrise de Maria Tirenescu (haiku, tanka) au fost incluse în antologii de gen din Canada, India, Franţa, Italia şi România.

Proză scurtă a publicat în revistele: Vatra veche, Boema, Zeit şi Armonii culturale. A participat cu proză scurtă la volumele colective Noaptea curcubeielor lungi (în anul 2010) şi Simfonia cuvintelor (în anul 2010) şi Revanşa cuvintelor ( în anul 2014), apărute la Editura InfoRapArt, EPOS MERIDIANE antologie de proză scurtă românească, 2013, Editura Armonii culturale, precum şi Cauciucuri de sezon (în 2014), la Editura Inspirescu, Vara visurilor mele (în 2014) la Editura Amurg sentimental.

Poemele Mariei Tirenescu au fost incluse în: antologia semestrială Freamăt de timp, Freamăt de dor, apărută la editura 3D, Drobeta Turnu Severin ( în 2008), Mirajul mamei, Editura Inforapart, Galaţi, 2012, în Antologia Poeziei Româneşti Contemporane - MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS), Editura Armonii culturale, 2013, precum şi Antologiile de lirică clasică contemporană românească – MAMA şi TATA, apărute la Editura MJM – Craiova.   

Printre preocupările autoarei se află şi literatura pentru copii. A participat la cărţi comune cu poezie şi proză: Universul bucuriei (în 2010), Editura Lidana, Cărticica mea de Crăciun, Editura Maria-Cristina, Câmpulung, 2011, Cărticica mea de iarnă, Editura Maria-Cristina, Câmpulung, 2011 şi Cărticica mea de vară, Editura Maria-Cristina, Câmpulung, 2013. Colaborează la saitul Literatură copii.

Primele poezii i-au apărut în volumul colectiv Margini de vis. A urmat placheta de haiku Risipă de parfum în colecţia ORFEU , Editura Ambasador, Târgu-Mureş, 2005, cartea de poezie Culorile viselor, Editura Emma, Orăştie, 2007, Crochiuri, la Editura Online Semănătorul, 2010 şi Amprente, Editura PIM, 2013. Volumul Amprente a primit premiul I la concursul organizat de revista Visul, Editura EMMA, din Orăştie, la secţiunea haiku.

Ca urmare a premiului obţinut la secţiunea proză a concursului organizat în anul 2014 de Eitura Amurg sentimental, a decis să publice proză scurtă. Cărţile Un zâmbet pentru fiecare (2014) şi Draga mea (2015) au apărut la Editura PIM şi au dus la obţinerea premiului pentru proză la Festivalul Armonii de primăvară din Vişeu de Sus.

A coordonat şi editat Memoriile tatălui ei, scrise la rugămintea fiicei, cartea are titlul Printre amintiri ( Dumitru Grad) a apărut la Editura PIM, Iaşi, 2010 şi a primit premiul pentru memorialistică la concursul revistei Visul, Editura EMMA din Orăştie.