Decorul: O bancă într-un parc.

Personajele: Copilul 1, Copilul 2, Copilul 3 şi Maria.

 

Copilul I: Astăzi, la şcoală, sora mea a învăţat poezia Lacul, o poezie foarte frumoasă.

Copilul II: De ce este frumoasă?

Copilul I: Voi v-aţi imaginat vreodată un lac albastru, plin de nuferi galbeni?

Copilul III: Am văzut într-o carte cu poezii scrise de Mihai Eminescu un lac plin de nuferi.

Copilul I: Chiar Mihai Eminescu a scris poezia Lacul.

Copilul II: Da, parcă am citit şi eu poezia.

Copilul I: Ascultaţi: „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă / Tresărind în cercuri albe / El cutremură o barcă.“

 

Copilul III: Cum poate să tresare lacul?

Copilul I: Simte trăirile scriitorului şi este personificat prin pronumele personal el.

Copilul III: Şi ce este atât de frumos cu excepţia naturii în poezie?

Copilul I: Trăirile scriitorului în aşteptarea iubitei. El aşteaptă ca ea să răsară printre trestii ca mai apoi să o invite la o plimbare romantică cu barca pe lac.

Copilul II: Foarte romantic.

Copilul I: Nu doar elementele terestre alcătuiesc decorul feeric, ci şi elementele cosmice participă la definirea lui: „Să plutim cuprinşi de farmec / Sub lumina blândei lune, / Vântu-n trestii lin foşnească / Unduioasa apă sune.“

Copilul III: Totul e doar un vis, este imaginaţia scriitorului.

Copilul I: Din păcate, da. Până la urmă ea nu a venit şi scriitorul trezit din starea de visare s-a regăsit singur şi trist în mijlocul unei naturi paradisiace.

Copilul II: Da, e frumoasă poezia, dar noi nu găsim şi alt subiect astăzi?

Copilul I: Nu.

Copilul III: De ce?

Copilul I: Pentru că astăzi, pe 15 ianuarie, se împlinesc 165 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu.

Copilul II: Suntem în 15 ianuarie?

Copilul I: Da.

Copilul III: Am lipsit astăzi de la şcoală. Sigur îmi amintea profesoara de limba română acest lucru.

Copilul I: Păcat că s-a stins din viaţă la 39 de ani. Dacă trăia mai mult reuşea să scrie o operă mult mai vastă. Numai când citeşti poemul Luceafărul sau nuvela Sărmanul Dionis îţi dai seama de capacitatea lui artistică, de profunzimea cu care îşi exprimă trăirile şi sentimentele.

Copilul II: Am citit şi eu Sărmanul Dionis. Plecatul ăla de acasă a călătorit pe lună cu iubita lui.

Copilul I: Nu înţelegi nimic. E atâta imaginaţie, atâta profunzime, trăiri, motive literare în operă.

Copilul II: Mie îmi plac lucrurile mărunte, jocurile de exemplu.

Copilul I: Şi în Sărmanul Dionis poţi găsi jocul îndrăgostitului de a ajunge cu iubita lui pe lună.

Copilul III: Şi în Luceafărul e un fel de joc al geniului de a-şi uni viaţa cu o pământeancă.

Copilul I: Cred că fata, Cătălina, înfăţişa pe Veronica Micle, iubita poetului.

Copilul III: Am citit şi eu nişte scrisori a celor doi poeţi îndrăgostiţi.

Copilul II: Să mi le dai şi mie, poate mă sjută să-i scriu şi eu nişte rânduri Mariei.

Copilul I: Voi nu ştiţi să fiţi originali şi să scrieţi ceea ce simţiţi?

Copilul II: E mai simplu să copiezi.

Copilul I: O să-şi dea seama că l-ai copiat pe Eminescu, Maria este o fată eminentă.

Copilul II: Atunci ajută-mă, tu, să-i scriu!

Copilul I: Eu nu pot simţi ceea ce simţi tu.

Copilul III: Văd că nu mai vorbim de Mihai Eminescu.

Copilul I: Voi ştiţi unde s-a născut Eminescu?

Copilul II: Cine nu ştie? S-a născut la Ipoteşti, în Ţinutul Botoşaniilor.

Copilul I: Şi cum s-a numit prima lui poezie compusă?

Copilul II: Asta nu mai ştiu.

Copilul III: Ştiu eu, La mormântul lui Aron Pumnul, scrisă în memoria profesorului său de limba română.

Copilul I: Văd că ştiţi.

Copilul II: Mai nimic.

Copilul III: Eu ştiu că a fost al şaptelea copil din cei 11 pe care i-a avut Gheorghe şi Raluca Eminovici, şi mai ştiu că şi-a petercut copilăria la Ipoteşti şi Botoşani având în jurului lui natura care i-a devenit sursă de inspiraţie mai târziu.

Copilul I: Bine. Dar ştiţi în ce revistă a publicat Mihai Eminescu prima dată?

Copilul II: Nu.

Copilul III: Nici eu.

Copilul I: Vă spun eu. În revista Familia condusă de Iosif Vulcan.

Copilul II: Bine. Ştii tu tot.

Copilul I: Nu chiar tot.

Copilul III: Eu mai ştiu că a publicat poezii şi în revista Convorbiri literare a criticului Titu Maiorescu.

Copilul I: Da. Titu Maiorescu s-a îngrijit şi de apariţia primului său volum.

Copilul II: M-am plictisit. Altceva nu mai ştiţi?

Copilul I: Mariei îi plac poeziile scrise de Mihai Eminescu.

Copilul II: Atunci puteţi continua, devine interesant. Poate-i găsesc o poezie s-o cuceresc şi eu.

Copilul I: Eu ştiu o poezie ce sigur i-ar plăcea.

Copilul II: Care?

Copilul I: Floare albastră.

Copilul III: Dar e lungă.

Copilul II: Nu contează. Maria merită. Despre ce-i vorba în poezie?

Copilul I: În primul rând iubita este văzută ca o floare albastră.

Copilul II: Frumos.

Copilul III: Şi la un moment dat îi fură o sărutare pe sub pălărie scriitorului.

Copilul II: Minunat. Mi-ar plăcea şi mie. Bună poezia.

Copilul I: Vine Maria.

Copilul II: Unde?

Copilul III: Uite-o!

Copilul II: Am emoţii.

Maria: Ciao! Ce faceţi?

Copilul I: Povesteam despre scriitorul Mihai Eminescu.

Maria: Interesant. E scriitorul meu preferat.

Copilul II: Şi al meu. Ştiu multe despre el. S-a născut în 1850 la Ipoteşti şi a murit în 1889. A publicat poezii în revistele Familia, Convorbiri literare ...

Maria: Bine, bine. Ştiu şi eu.

Copilul II: Tu eşti ca o floare albastră.

Maria: Cum?

Copilul II: Ca floarea albastră din poezia lui Mihai Eminescu.

Maria: Mulţumesc. De când mă vezi tu ca pe o floare albastră?

Copilul II: Dintotdeauna.

Maria: Lasă asta. Eu am o temă despre scrisorile de dragoste ale lui Mihai Eminescu către Veronica Micle.

Copilul II: O să-ţi scriu şi eu o scrisoare.

Maria: De ce să-mi scri o scrisoare?

Copilul II: Nu ţi-ai dat seama?

Copilul III: Te place.

Maria: Nu mă interesează. Dacă nu mă puteţi ajuta mă duc acasă să-mi scriu singură tema.

Copilul I: Nu te putem ajuta. Nu eşti deloc sociabilă.

Maria: Bine. Ciao!

Copiii: Ciao!

Copilul I: (adresându-se copilului II) Să nu fii trist! Vei întâlni o altă Marie care să te merite şi să-i reciţi Floare albastră a scriitorului Mihai Eminescu.

NICOLETA CASIANA OPRUŢ

 

Voislova - Caraş Severin

 

STUDII: Elevă în clasa a VIII-a A la Şcoala Gimnazială Nr. 3, Oţelu Roşu, jud. Caraş-Severin.

Publicaţii în Culegerea de creaţie literară Colaj, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014, autor Ana-Cristina Popescu şi în revista Şcolii Gimnaziale Nr. 3, Oţelu Roşu, Porţi deschise.

- În Antologia Micuţii scriitori din Banatul Montan, Ana-Cristina Popescu, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila 2015.

 

Pasiuni: Teatrul.