Sibila cu pielea umedă

Grizeta surâde tâmp,
cu o amuțire posacă, timp în care
cercetezi geometria ideală a formei
ascunse în reliefurile lui Shiva
și ale soției, Parvati.

Dincolo de ușile glisante ale încăperii
ticsite de fum,
piațeta își întâmpină trecătorii
cu sonorități medievale.

Descinsă dintr-o frescă,
o sibilă cu pielea umedă
alunecă în pași de dans,
cu o eșarfă albă, răsucită lejer,
în jurul gâtului.


Caz particular de elipsă

Jonglăm cu exercițiile de imaginație,
prea puțin conștienți că formează
un caz particular de elipsă
și nicio constantă matematică
nu poate determina cu precizie
care-i va fi raza ori
gradul de afectare.

Cu toate acestea, imaginația
refuză să tragă peste ea întunericul,
exersând cu încredere
mersul pe apă.

Cât mai departe

Orbiți de un sentiment năvalnic,
îndrăgostiții în roz
dansau
pe claviatura fiecărei dimineți
cu aromă de tonka.

Cu privirea absentă,
azi merg fără țintă
prin orașul gri-albăstrui,
cu imaginea celuilalt pe retină,
încercând
să ajungă cât mai departe
de sufletul lor.

Instantanee

Scoici sfărâmate, o plută murdară de alge
și-un flash cu lățimea a două tălpi desculțe.

Bucuria pruncilor ce primesc bomboane
în Ajunul Crăciunului.

Autentica tristețe a clovnilor.

Semiintunericul și răcoarea unei camere
în care agonizează cineva –

instantanee stocate
în memoria celulelor tale,
cât să înțelegi
că între aici și dincolo
e doar o diferență
de frecvență.

Pantere

Își cercetează aproape tomografic
limbuția tăcerilor,
prudențele autoimpuse,
acele ,,ce ar fi fost dacă?” ori
spaimele plane și volumetrice -
păsări îndoliate ce se holbează
agățate de pliurile creierului.

Treptat, se deprinde
a trăi cu propriile pantere
care, cel puțin, nu-și mai ascund
ghearele.

Pentru a zbura

Gălăgioși ca niște lăstuni,
inventăm ieșiri
din ascunzișurile opaline ale sufletului,
având nevoie de iubire
cum fluturii au nevoie de căldură
pentru a zbura.

Fumul de lumină albastră

Tăcerile fosilizate
ocupau mai toate încăperile neguroase
ale nevroticului
cu paloare bolnăvicioasă.

Voia să intre ca amiba
într-o stare de dormitare,
să refuze călătoria
către odioasa descompunere totală -

încăpățânat, un fum de lumină albastră
a tot scânteiat printre umbre și penumbre
profilate crepuscular.

Eliberat de trecut, azi,
a deschis ușa dinspre crângul de zmeură,
pentru a întâmpina o bătrână
cu ouă roșii,
în straița de lână.