Mâinile

Mâinile mele
Acum şi ale tale.
Trupul se zbate
Precum o mănuşă  bolnavă,
Cu degetele
franjuri de zăpadă.

Palmele mele
Au săpat o groapă
De taină...

Rotirea sângelui.




 Primăvară în Transilvania

Când sticla de la lampă crapă sub ger,
Cerul e sprijinit de vârful căpiţelor de otavă.
Satul pluteşte.

Sfârcurile mugurilor tresar.
Vine primăvara,
O simte calul alb...
Pe uliţa din capătul de sus al lumii.

Nu e nevoie de fluier,
Mioarele pasc
Pe cărarea cât un fir de aţă.

Biserica înfiptă în mijlocul satului
Miroase a cer.
Maica Sfântă bea ceai din fructe sălbatice...



Stele albe

Precum mângâierile bunicii
În nopţi de iarnă,

Lumina arde sub covor
Purtând în ea poveştile
Îngerilor.

Sub sticla apei
Lumea începuturilor.

Copiii
Vestesc
În ritm de nea,

Munţi albi
Țin în  căuş
Vatra satului.



Primăvară

Primăvara asta
Încape în ghiozdan.

Flori colorate
Şi zâmbete.



Vis

Copilărie
Cu gust dulceag
Şi nopţi scăldate
În vise.. .

Cuvinte
Culese din tufa de zmeură.
Pe prispa de lut.



E vremea leandrilor


Pontonul lacului
Aşteaptă speranţele risipite în eter
Doar păsările spin mai cântă
Cu glasul amorţit

E vremea leandrilor

Timp
Împins de vâsle în larg
E vremea leandrilor




Ipoteze

Dacă ochii ar fi inimă
Să aleagă om bun
Iar inima ochi
Să vadă frumosul

Dacă omul ar fi înger
Să păşească pe calea dreaptă
Iar îngerul pui de om
Să guste păcatul

Dacă florile şi-ar şti parfumul
Şi cucul ar cânta pe note...



Inima


Am ţinut
Inima în palmă
I-am ascultat bătăile

Cuvintele pălesc