E iarnă...verii mei Sorin şi Cipri, împreună cu fiul meu Bogdan, se pare că iar au o zi din acelea cu plictiseală "de se scorojesc pereții", ca să-i parafrazez chiar pe cei trei eroi ai narațiunii!
-Hai să jucăm fotbal! exclamă Bogdan.
-Fugi mă, de-aici! Nu vezi ce e afară?! îi răspunde Sorin din poziția de lider al grupării"Cum să faci prostii în neştire".
-Las', măi Sorine, că ne jucăm în casă, se surprinde vorbind Cipri.
Cei trei nu mai stau pe gânduri şi se apucă serios de treabă!
-Ne trebuie o minge mai mică şi mai moale, şi să mutăm masa, fotoliile şi scaunele în camera din față!
Când îşi propuneau ceva, nimic nu li se părea prea greu, depuneau eforturi nemaipomenite, numai să obțină ceea ce şi-au propus.
Astfel din cameră au dispărut obiectele care se pare că îi încurcau, iar spațiul a devenit satisfăcător.
-Acum din ce facem o minge?
-O rezolv eu! Şi cât ai clipi, Bogdan vine cu mai multe perechi de ciorapi, după ce luă cu asalt sertarele mătuşii, respectiv mama celorlalți fotbalişti fără contract şi viitor!
Mingea e gata, începe nebunia!
Mătuşa, ca mai toate femeile, avea o slăbiciune! A ei se chema"bibelouri"! Rafturi întregi cu animale, animăluțe, balerine, flori şi îngeraşi! La loc de cinste , pe un raft cât peretele de lung, trona o turmă de elefanți, cu trompa-n sus, aducători de bunăstare! Liderul turmei avea o mărime considerabilă, aproximativ 40/50 cm, iar după el urmau ceilalți, puşi în ordine descrescătoare, până la ultimul, care mai degrabă aducea a şoarece amărât decât a elefant!
-Fault! Cartonaş roşu! 11metri, se auzi țipând Bogdan.
-Are dreptate, strigâ şi Cipri, căci cei doi fiind mai mici, făceau echipă, în timp ce "gealatul" cel mare, era singur.
Cipri execută un penalty de mare angajament, cu izbândă asupra porții, dar şi asupra unui elefant din mijlocul turmei, care cade pe podea, răpus de mingea făcută din ciorapi.
-O-ooo! Ce facem acuma?! Se întreabă cei doi coechipieri.
-Las' mă, îl băgăm într-un sertar şi îl reparăm după meci, că acum se fragmentează jocul! decretă adversarul lor.
Meciul de anvergură continuă tot aşa, pentru că, se pare, era mare derby, până când turma a fost aproape în întregime decimată, scăpând întregi şeful turmei şi şoarecele-elefant sau ce o fi fost!
Acum era cazul ca cele două echipe să ia o pauză şi să elaboreze un plan menit să-i scoată din încurcătură.
Copiii au luat de pe alte rafturi, rațe, lebede, chiar şi un bețiv cu damigeana lui cu tot, şi astfel au înțeles ei să reîntregească turma! Bețivul stătea sprijinit într-un cot şi parcă îi şoptea ceva la urechea clăpăugă elefantului-şoarece!
-Las', că nu bagă mama de seamă! Raftul e plin, până o să observe, noi lipim elefanții cu super glue...
Începe repriza a doua! Poarta s-a mutat în dreptul uşii ca să nu se mai soldeze meciul cu alți morți şi răniți!
Pe la mijlocul reprizei, scorul era egal, băieții se aprinseseră rău de tot, trebuia ca cineva să câştige!
Mingea trece pe lângă Cipri, un dribling artistic îl lasă pe Bogdan în urmă, Sorin-Şuuut şi GOOOOOL! Bucurie mare pe autor, nedusă până la capăt, pentru că, în acel moment, unul din geamurile uşii, se împrăştie pe jos, făcut țăndări!
-Asta-i foarte gravă! constată Cipri.
-Da, mă! Afară-i frig, îi întări spusele Bogdan.
-Haideți cu mine în atelier, este acolo o bucată de geam...zise Sorin.
Din păcate geamul nu se potrivea. Era prea mic...
Bogdan veni cu ideea salvatoare:
-Ştiu cum facem! Ştergem foarte bine toate geamurile să nu se observe lipsa ăstuia şi lăsăm frumos perdeaua peste ele...
S-au pus băieții pe treabă încât orice gospodină ar fi fost invidioasă pe rezultatul obținut. Nici nu se mai observa vreun geam, aşa le-au curațat de bine!
Credeți sau nu, metoda a funcționat! Mătuşa nu înțelegea de ce soba nu mai dădea randament! Oricât întreținea focul, temperatura în cameră nu era satisfăcătoare! A durat mai bine de o săptămână până să se edifice!
În acest răstimp, turma elefanților a fost spitalizată, dar au rămas, mai toți membri ei cu infirmități. Copiii i-au orientat cu "dizabilitățile" spre perete. Unuia îi lipsea un fildeş, altuia o ureche, alții aveau picioarele mutilate...Nu a durat mult şi mătuşa a constatat dezastrul şi genocidul produs!
După o vreme , când am vizitat-o, am observat că turma veche a fost înlocuită cu una nouă, însă nu mai era la fel de frumoasă. Tot atunci am aflat de la ea cum au dormit fără geam, în toiul iernii, timp de o săptămână!