- Nuiaua din pod
Primii pași
Mare mi-a fost bucuria după ce am început a merge în picioare, așa că eram spaima pisicilor, după care alergam și, de le prindeam, era vai de coada lor. Nu-i vorbă, că nu-mi rămâneau datoare și purtam pe mâini semnele rănilor precum un veteran pe câmpul de luptă.
Ieșeam afară cu strigăt de fericire, bucuros de necuprinsul ce-l adunam în ochi, de descoperirile noului ce le făceam de fiecare dată.
- Detalii
- Scris de Gordan Mircea
Duminică, soarele nu se mai opreşte să ardă, câţiva nori rupţi, picaţi de undeva din înalt se pregătesc să plouă peste statuile de bazalt. Un sunet de tren părăseşte gara şi cu el visul, tu nu mă întrebi orele, ce sunt orele, dar struguri necopţi ce sunt aşteptarea braţelor întinse, răspunsul la privitul cu ochii închişi - în gol. O ploaie de meteorit s-a pornit, răsună bobul în spic şi prescurea, paharele pe mesele împăraţilor. Pleznind un arţar bătrân, lângă râu, mustesc nişte fluturi la crucea lui Gheorghe şi Ion, prinşi în grindă - cu un şnur roşu când firul de busuioc, se usucă.
- “Domnule!”, mă strigă un beţiv.
Trec pe un drum nunţile. Se naşte cineva sau umbra pleacă întâlnindu-se cu gerul ce s-a scuturat de pe aripile zeilor.
- Detalii
- Scris de Lorin Cimponeriu
Într-o după amiază prăfuită de răpciune, pe țarina nu știu cărui sat, doi uncheşi se căzneau din răsputeri să iasă seсerând la marginea unui lan de porumb apărat cu îndârjire toată vara de tirania sapei.
Unul era verde, cam la anii, când omul încă nu realizează clar că-i însurat, al doilea - mai consistent - din cei care ştiu bine că-s însuraţi, dar încă nu înţeleg de ce. Dealtfel, aceste detalii nu au în povestea noastră o importanţă prea mare. Poate să vă vină a râde, dar fabula o vor mişca spre logicul final nu femeile, ci bărbaţii.
Si sifii noştri munceau din greu.
- Detalii
- Scris de Vlad Sărătilă
Liubov, liubov… SauIoana, sau Cri. Autorul este în permanenta creionarea a mult-doritului univers abstract. Intim, profund,candid și calin. Liubov, liubov, cum ne crește timpul pe tâmple! În loc de suflet s-ar fi vrut verde.Dau un mare anunț în presa literară Te iubesc, liubov, liubov, cum crește timpul pe tâmplele noastre: autor abstract caut cititor abstract.Exersez lumina solară cum exersez mersul pe bicicletă în după-prânzul de iulie... Sufletul mi-e sfâșiat. Ajung scriitor, lumea artistică și liteară îmi stau la picioare, dar trupul mă doare, liubov, liubov! Podul, vameșul cu aripi de sârmă- mâ cânt, mă încânt... Și-au făcut culcuș îngerii pe pleoapele mele, liubov, liubov. Un rând scris și o linie surdă ce taie orizontul.
- Detalii
- Scris de Codruța Tudoriu
Citește mai departe: ILUMINĂRI, ÎNTÂMPLĂRI DE SORGINTE FANTAXTICĂ ŞI NONFANTAXTICĂ, DUPĂ CAZ
Se iubeau mult! Aşa, ca la început, deşi primele înfiripări au venit în urmă cu peste două decenii. Atunci s-au cunoscut. Într-un mediu informal, printr-o reţea de socializare on-line. Partea gravă, chiar problematică dacă ambii erau irascibili, pe moment, în legătură cu amintirile comune venea din faptul că se contraziceau vehement în privinţa anotimpului când au vorbit pentru prima dată. Consensul lipsea şi dilema era perpetuu nesoluţionată. N-au păstrat primele conversaţii iar bazele de date au fost şterse definitiv, irecuperabil. El susţinea că s-a întâmplat vara, ea că era iarnă. Nici măcar anotimpuri înrudite nu erau, atât de confuzi argumentau, încât, încredinţat că are dreptate, fiecare sugera explicit sau implicit, că celălalt se înşeală şi că nu ştia nici măcar pe ce lume trăieşte până nu şi-a găsit perechea.
- Detalii
- Scris de Regis Roman