Dumitra Negruşa – “Iarba neuitarii”, Ed.Casa Omnia, 1995
Oarecum pregătit sufleteşte eram când m-am apucat să citesc cea de-a doua carte a poetei Dumitra Negrusa, “Iarba neuitarii”, Ed.Casa Omnia-Bucuresti,1995. Citisem, inainte de asta, volumul ei de debut, “Cuvinte nesupuse” (Ed.Destine, Bucuresti, 1994). Mă lămurisem de ce nu i se supun, pe bune!, cuvintele. Cum primul volum mi-a displăcut profund, speram să descopăr în acesta însemnele unei evolutii spirituale. Dar, ce să vezi?!, aceleasi versuri pline de simplitate, puerilitate şi prozaism, prin care poeta se condamna singură la uitare, isi fac veacul si prin acest volum.
- Detalii
- Scris de IR Rosiianu
“In Lunetistul, Marian Draghici isi asuma libertatea de a construi poeme cu secventiale lungi in care nareaza concomitent aventura existentiala si scriptor-iceasca a unui actant sceptic, obosit de atata viata. De aceea, are loc o substituire in act a instantei autobiografice de catre instanta scripturala ce se manifesta tiranic eliminand viata din montajul textului”, zicea, intre altele, Marian Mincu, in cuvintele de prezentare a acestui poem, pe coperta a-IV-a a volumului in discutie.
Parca voind sa lamureasca pe Maria Sa Cititorul inca de la intaiul vers al cartii are in maini o scriitura facuta si sustinuta cu mult nerv, un adevarat “tratat despre tristetea tristetii”, Marian Draghici tine sa avertizeze: “Nu voi muri la Paris intr-o zi cu ploaie/ nu voi vedea Parisul am renuntat/ la femeia care de buna seama m-ar fi convins/ cu un sarut din mila publica sa mor la Paris intr-o zi cu ploaie/ inainte de a imbatrani aici/ unde se ascunde lunetistul” (Lunetistul).
- Detalii
- Scris de IR Rosiianu
Citește mai departe: MARIAN DRAGHICI – “LUNETISTUL”, ED.PONTICA, 1996
Vasile Morar - Naturi moarte
Am convingerea că nu puțini sunt cei care-au așteptat c-o înfrigurare plăcută o nouă carte semnată de poetul maramureșean Vaile Morar. Prin noul său volum, Naturi moarte, (Ed.Proema, 1997), Vasile Morar nu numai că n-a dezamăgit pe nimeni, ba chiar, confirmă și subliniază îmbrățișările călduroase de până acum.
Volumul Naturi moarte se încadrează aproape pe aceeași linie tematică - subtil îndemn de (re)descoperire a naturii, a dragostei de aceasta și de semeni, de cântare si descântare a veșnicei muze, Femeia - ca și volumul anterior. Faptul că un poet reușește să fie egal cu sine, să se (re)egaleze pe sine însuși, să facă o nouă carte dezbătând aceleași teme,
- Detalii
- Scris de IR Rosiianu
Dumitru V. Marin, “Prima clasă… Personalităţi de pe Valea Zeletinului”, Editura Pim 2014
“Mişcându-se cu dezinvoltură între Vaslui - Iaşi -
Bacău - Bucureşti sau Krakovia - Istanbul, Londra -
Moscova, capabil să fie deopotrivă performant ca
manager, reporter, operator tv, conducător autor, scriitor, editorialist, monografist, capabil să se dedice unor riscante iniţiative politice,
- Detalii
- Scris de Gabriela Ana Balan
Citește mai departe: O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ
NICOLAE SAVA – „PRIVIGHETOAREA”, EDITURA JUNIMEA,1989
La aproape şase ani de la publicarea volumului „Fericit pre- cum mirele” (Editura Junimea, 1984), volum publicat ca urmare a faptului că poetul Nicolae Sava a câştigat, în 1983, concursul de de- but al acestei edituri de prestigiu, „Ed. Junimea” îl creditează iarăşi pre acest poet nemţean: „Privighetoarea”, 1989.
Marea majoritate a poemelor care compun acest al doilea vo- lum al lui Nicolae Sava sunt încadrate pe aceeaşi linie ca şi cele din primul. Puţine sunt ruperile stilistice de ritm, puţine sunt incursiuni- le poetului în/prin alte registre lirice.
- Detalii
- Scris de IR Rosiianu