Antonia Pitu, o tânără poetă, își îmbrățișează trăirile interioare prin versuri încărcate de emoție și sensibilitate. Studentă la Facultatea de Litere din cadrul Universității Ovidius din Constanța, Antonia explorează temele universale ale iubirii, timpului, familiei și naturii în volumul său de poezii, Lacrimă de câmp, apărut în 2024 la Editura eCreator din Baia Mare.
Influențată de experiențele sale academice și personale, poezia devine pentru ea un limbaj al sufletului, un refugiu în care îngerii, animalele și natura prind viață, invitând cititorii să descopere profunzimea și grația ascunsă a lumii ei interioare.
Titlul Lacrimă de câmp sugerează o sensibilitate față de natură și emoțiile trăite în raport cu aceasta.
Lacrima este un simbol al durerii, al melancoliei, dar și al purificării emoționale, în timp ce câmpul reprezintă un spațiu deschis, natural, unde sufletul poate găsi protecție sau poate reflecta asupra vieții.
Împreunarea acestor două elemente reflectă o dualitate: pe de o parte, câmpul vast și natura înconjurătoare oferă liniște și meditație, pe de altă parte, lacrima evocă trăiri intense, fie de pierdere, fie de catharsis.
- Detalii
- Scris de Adriana Crăciun
Chiar dacă în cercurile poetice maramureșene era destul de cunoscută, consider că pentru generația tânără un scurt curriculum vitae este necesar: poeta Elena Borcuti s-a născut în satul Ruștior, județul Bistrița-Năsăud, la data de 21 mai 1949 și a dispărut din lumea literară și dintre noi la 7 august 2024.
Și-a petrecut copilăria în comuna Șieu, unde a urmat clasele gimnaziale.
A frecventat Liceul nr. 1 din Bistrița, actualmente Colegiul Național „Liviu Rebreanu” și și-a desăvârșit studiile superioare în domeniul științelor biologice la Facultatea de Biologie și Agricultură din Baia Mare.
După ce și-a luat licența, a îmbrățișat cariera didactică, fiind profesoară de biologie timp de peste 30 de ani, în localitățile Lăpuș, Dumbrăvița, Chechiș din Maramureș.
Activitatea sa literară s-a dezvoltat îndeosebi în cadrul Asociației „eCreator”, dar a avut colaborări și cu Asociația Scriitorilor din Maramureș. Iubirea pentru natură și pasiunea pentru frumos s-au materializat în arta sa poetică consolidată prin apariția volumelor:
- Detalii
- Scris de Gelu Dragoş
Citește mai departe: Poeta Elena Borcuti nu este lăsată în uitare
Un nou debut interesant la Editura băimăreană eCREATOR, cazul în speță, tănăra studentă a Facultății de Litere a Universității OVIDIUS din Constanța, Specialitatea Limba şi Literatura Franceză - Limba şi Literatura Italiană, anul al II-lea de studiu, cu cartea dânsei LACRIMĂ DE CÂMP, Editura eCREATOR din Baia Mare, 2024, Colecția DEBUT, o carte de poezie structurată inițial pe trei secțiuni: DRUMUL SPRE LUMINĂ (31 poeme); RĂSCRUCI TEMPORALE (29 poeme) şi AFORISME (140 aforisme).
La baza formării personalității creatoare a Antoniei Pitu a stat şi stă în continuare o experiență de viață creatoare, încă în devenire, bazată pe studiul aprofundat al literaturii române şi al literaturii universale, experiență academică care i-a trezit şi adâncit pasiunea pentru scris şi analiză literară, şi nu în ultimă instanță, lecturile diverse şi studiile critice din încărcata listă obligatorie a unui student la filologie, pentru fiecare seminar în parte, toate acestea ajutând-o să exploreze noi dimensiuni ale poeziei şi ale creativității, ale limbajului poetic, oferindu-i perspectivele de rigoare asupra artei scrisului.
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Primul volum de poezii post-mortem al poetei Elena Borcuti apare la Editura ECREATOR Baia Mare în anul 2024, sub denumirea ”(Pe)trecerea poetei”.
Volumul face parte din Colecția Poesis. Coperta aparține lui Florin Dochia, iar Ilustrațiile lui Carmen Mihaela Coca.
Titlul este oarecum sugestiv, prepoziția ”PE” cuprinsă între cele două paranteze rotunde, ne oferă posibilitatea interpretării în funcție de modul de simțire al cititorului, în special pentru cei care au cunoscut-o pe sensibila Elena Borcuti.
Un prim titlu ar putea fi: ”Petrecerea poetei”, o poetă devenită nemuritoare datorită volumelor lansate, care a scris versuri cu sufletul, ultimele sale poeme fiind redate în această primă carte post-mortem editată de ECREATOR, sub îndrumarea neobositului Ioan Romeo Roșiianu.
Un alt titlu separat ce poate fi luat în considerare: ”Trecerea poetei”, este un titlu care marchează plecarea dintre cei vii a Elenei Borcuti într-un Univers paralel, alături de Dumnezeu, sau din contra, poposirea acesteia în această lume, unde a lăsat pe rafturile bibliotecilor, testamentul poetic dedicat celor care iubesc frumosul, trasând prin acest mod un simbol al trecerii pașilor ei, pe treptele existențialității.
- Detalii
- Scris de Gabriela Dimitriu
Citește mai departe: Elena Borcuti, gânduri de dincolo de NOI...
Mi-e greu să scriu despre Elena Borcuti, la timpul trecut.
Mi-e greu să accept că aripa prieteniei noastre s-a frânt, dar destinul a fost de altă părere.
A luat-o dintre noi, transformând-o într-un poet la cenaclul din ceruri, ca împreună cu îngerii și alți poeți să-și cânte dorurile aproape de Dumnezeu.
Harul dat de Dumnezeu a făcut din Elena, un poet cu sufletul deschis spre natură, spre tot ce este frumos în jurul nostru.
Ea a observat și descris în poemele sale natura cu tot ceea ce înseamnă ea.
Folosind metafora a transformat cunoștințele ei de profesor de biologie în pasteluri, care prezintă cititorului un alt mod de a privi o floare, o salcie, un izvor și multe altele care au inspirat-o în creația ei. Primăvara, anotimpul tinereții naturii dar și al omului, face popas în versurile Elenei Borcuti în poezia „Aștept să văd”, „E timpul liliacului”, „E timpul trandafirilor”, versuri ce împletesc suavele miresme ale primăverii.
- Detalii
- Scris de AURELIA OANCĂ