4.Ionel I.C. Brătianu – un liberal fără egal

Motto:
Cu Brătienii la timonă
în faza de modernizare,
românii au simțit cu toții
că traiul lor este-n urcare,

iar România întregită
sub sceptrul unui mare rege,
a fost apreciată-n lume
ca o democrație-n lege.

    Istoria modernă a României (de la Alexandru Ioan Cuza și până la totala bolșevizare postbelică) nu poate fi concepută fără politica liberală și, desigur, fără formidabila activitate a Brătienilor, cei mai liberali dintre toți liberalii – la început tatăl (Ion C. Brătianu), apoi fiii (îndeosebi Ionel) și la urmă nepotul Gheorghe (George) Brătianu.

La 1 martie1837 s-a născut scriitorul Ion Creangă (m. 31 dec 1889), considerat unul dintre cei mai mari scriitori români.
Deşi în ''Fragment de biografie'' Ion Creangă însuşi spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data naşterii sale este incertă, deoarece, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839. Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile şi Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria şi Ileana în 1919.
În 2014, a fost descoperit un jurământ "misterios" în arhiva Muzeului Literaturii Române (MLR) din Iaşi, documentul dezvăluind existenţa unei grupări "secrete" din care făceau parte mai multe personalităţi ale secolului al XIX-lea, între care Nicolae Culianu, Nicolae Gane şi Ion Creangă.
"Jur pe onoare şi conştiinţă./ Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu/ Să lucrez din toată inima pentru ridicarea neamului românesc/ Să respect şi să execut toate hotărârile luate de comitetul din care face parte. Şi să păzesc secret absolut./ Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi sfânta Cruce", se arată în textul semnat de membrii grupării.

mitreaAcuzat că ar fi condus un grup anticomunist în Dobrogea, preotul Dumitru Mihăilescu a avut un destin tragic. A fost condamnat în octombrie 1949 la muncă silnică pe viaţă şi încarcerat la teribila închisoare Piteşti. Preotul Mihăilescu s-a stins în martie 1950 ca urmare a tratamentelor aplicate în cadrul Experimentului Piteşti, însă securiştii au scris fals într-o adeverinţă că acesta ar fi murit de nefrită. Dumitru Mihăilescu s-a născut în 1915, în familia unor aromâni din localitatea macedoneană Gramaticova şi care în 1926 s-au aşezat în localitatea Ciocârlia din Dobrogea. A urmat Seminarul Teologic din Buzău, apoi Facultatea de Teologie din Bucureşti. O perioadă de timp a fost cântăreţ la parohia în care slujea tatăl său, după cum aflăm dintr-o declaraţie din 16 decembrie 1939 de „solicitare” pentru înscrierea în Frontul Renaşterii Naţionale, partidul unic înfiinţat de regele Carol al II-lea. Încă din timpul studenţiei, căsătorit fiind, a fost hirotonit de către episcopul Gherontie Nicolau şi numit preot la parohia Andolina din Ialomiţa. Ulterior, printr-o cerere către Subsecretariatul de stat pentru Culte, datată 27 septembrie 1940, părintele Mihăilescu încearcă să se transfere pe postul de paroh la Ciocârlia, în locul tatălui său, care dorea să se pensioneze. Ceea ce nu va reuşi, decât pe un post onorific, începând cu data de 5 decembrie 1940. A avut patru copii.

Ion Scarlat RosioriMihai Eminescu și Constantin Noica au fost doi titani ai culturii românești.   A-ți propune să tratezi în mod exhaustiv felul cum au fost implicate științele exacte în viețile și în operele lor, într-un simplu articol, este deosebit de dificil, dacă nu chiar imposibil, având în vedere vastitatea temei, dar se pot reliefa diferite aspecte legate de preocupările celor două personalități românești privind domeniul științelor exacte.
Prin prisma profesiei mele, voi marșa mai mult pe legăturile celor doi corifei ai culturii românești cu matematica, dar acolo unde va fi cazul nu voi ocoli nici celelalte științe exacte precum fizica, astronomia, chimia și, în general, științele.
Sunt binecunoscute implicațiile celor doi în domeniile în care ei au excelat:  Mihai Eminescu în poezie, proză, jurnalism (deși în perioada comunistă, ca jurnalist, a fost pus la index), iar Constantin Noica în filozofie, eseistică, religie și altele. Mai puțină lume are însă cunoștință despre preocupările, despre implicațiile lor în sfera științelor exacte.
Astfel, deși operele celor două personalități sunt impregnate cu numeroase dovezi în acest sens, puțini sunt cei care cunosc sau care evidențiază acest aspect.

aristotleCelebrul filosof s-a stins din viaţă la data de 7 martie 322 î.Hr.
Aristotel (384 - 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul dintre cei mai importanţi filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al şcolii peripatetice. Deşi bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia şi a dezvoltat-o, putându-se, cu siguranţă, afirma că Aristotel este întemeietorul ştiinţei politice ca ştiinţă de sine stătătoare. A întemeiat şi sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica sau Etica. De asemenea, forma aristotelică a ştiinţelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.
Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraş din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl lui Filip al II-lea şi bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea dintr-o familie aristocratică.