ch„E mai bine să fii un Socrate nefericit, mai degrabă decât un imbecil mulțumit”.
(John Stuart Mill).

Utilitarismul este o teorie morală, o concepție filozofică, etică, o doctrină care judecă faptele în funcţie de consecinţe, de efectele benefice pe care le generează.
Gânditorii utilitarişti consideră utilul drept criteriu fundamental al acțiunilor oamenilor, judecă faptele în funcţie de rezultatele benefice obţinute.
Mass-media poate juca un rol foarte important în înfăptuirea binelui social în condiţiile în care abordează problemele după criterii utilitariste, judecată faptele în funcție de utilitatea publică.
Numai prin promovarea utilitarismului social se realizează optimul dintre binele personal şi binele public.

chÎn data de 17.11.2020 am transmis mai multor personalități articolul intitulat „Problema vaccinării obligatorii sau facultative contra COVID-19”, după care am primit mai multe opinii, dintre care unele, pe care le consider ca fiind cele mai relevante, le prezint în cele ce urmează.
1. De la o distinsă doamnă doctor, recunoscută și apreciată ca o elită autentică într-o anumită specialitate medicală, cu activitate științifică inclusiv pe plan internațional.
„Da, graba justificata de evoluția pandemiei nu justifică și introducerea unor vaccinuri ieftine la producere, ușor de produs în cantități uriașe, dar relativ scumpe pentru beneficiari și incerte ca efecte adverse pe termen lung.
De regulă, efectele adverse in vaccinari mentionate de producatori se refera la cele imediate (durere la locul administrarii, usoara febra, mialgie trecatoare, etc) si la efecte pe termen scurt de 2-3 zile. Am vazut insa, de exemplu in vaccinarea contra cancerului de col uterin la fetite prepubertare sau la debutul pubertatii, ca au aparut efecte adverse tardive intre care paralizii ale membrelor inf  (sindrom Guillen-Barre, si alte modificari), sau in vaccinul antirujeolic din anii 90 care nu producea totdeauna imunitate dar determina hiperergie/ hiperreactivitate alergica cu meningo-encefalite autoimune la cei vaccinati cand se infectau ulterior.

chPrin prezentul material: 1) nu se promovează o atitudine contra unui vaccin de combatere a COVUD-19, pe care mi-l doresc și eu, dar numai dacă (a) există certitudine asupra efectelor sale benefice şi (b) există garanţia că acesta nu va cauza grave efecte secundare; 2) se atrage atenția asupra enormelor interese politice şi comerciale care există cu acesta, care pot conduce la adoptarea unor decizii de aplicare a unui vaccin cu neajunsuri, care poate afecta grav sănătatea și viața a unei mari părți din populația lumii și a urmașilor acesteia.

În întreaga lume se poartă discuţii aprinse cu privire la faptul dacă vaccinarea contra COVID-19 trebuie să fie obligatorie sau facultativă.
Este o problemă care priveşte sănătatea şi viaţa fiecărui cetăţean şi chiar şi a urmaşilor săi ca urmare a faptului că un asemenea vaccin ar putea interveni și în materialul genetic al celui injectat, modificând în mod nedorit zestrea genetică a acestuia.

chAlbert Einstein a ţinut să ne avertizeze că „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.”, iar Papa Felix al III-lea (n. 440 d.Hr. - d. 1 martie 492, fost papă în perioada 13 martie 483 - 1 martie 492) că „A nu te împotrivi greşelii înseamnă să o încuvinţezi, iar a neglija să ne confruntăm cu oamenii răi, când o putem face, e un păcat cu nimic mai mic decât a-i încuraja”. Fiind vorba despre sănătatea şi despre viaţa noastră consider că este de datoria fiecăruia dintre noi să fim receptivi şi să intervenim, atâta cât putem fiecare, fie cu soluţii în îmbunătăţirea sistemului public de sănătate, fie cu transpunerea acestora în realitate. Cu aceste gânduri am elaborat şi am transmis acest material, cu mulţumiri pentru cei care intervin pentru transpunerea acestor soluţii în realitate

În luna septembrie 2020 aproape 1.000 de medici rezidenţi din România au susţinut şi au promovat examenul pentru obţinerea titlului de medic specialist cu drept de practică.

La 20 ianuarie 1907 a murit chimistul rus Dmitri Mendeleev, cel care a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele.
Dimitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Tobolsk, Siberia, fiind ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev şi al Mariei Mendeleeva.
În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social şi situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Petersburg, unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce determină mutarea sa în Peninsula Crimeea, într-o zonă recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo, predă ştiinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoşire, se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg (în 1856).