sz2„Explicaţia şi comprehensiunea
nu constituie polii unui raport de excluziune,
ci momentele relative ale unui proces complex
care ar putea fi numit interpretare."  (Paul Ricœur)

Abstract: The communicative imperatives of the contemporary world   impose upon  the return of the  textual & discursive complexes  in the essence of present formative programs, with the vast problematic lying at the both her moments, comprehension and interpretation, at the intersection of some reference subjects like “the death of ideologies”, the priority of hermeneutics as a practical philosophy in the present, when the interpretation seems to became “the only game in town” (Stanley Fish). Our intention is to capture  some new modeling elements in order to continue our first part of this  article able to render the features of the interpretative strategies   for a structuring pattern of the great textual or discursive complexes in its double dimension: as a cognitive model and as a legitimate cultural  negotiation pattern.

iuliu hossu declaratia uniriiŞapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj au fost beatificaţi duminică la ceremoniile oficiate de Papa Francisc la Blaj. Au fost beatificaţi Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.
Potrivit părintelui vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, procesul de beatificare are reguli foarte riguroase care, în acest caz, a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare şi până la analiza care stabileşte cu certitudine martiriul celor şapte episcopi, potrivit Mediafax.
Vasile Aftenie (1899-1950), episcop vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcăreşti, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalţi episcopi arestaţi şi era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne.

manuscrisul voynich 180Un cercetător de la Universitatea din Bristol a reuşit să decripteze limbajul folosit în manuscrisul descoperit în 1912 de către Wilfrid Michael Voynich.
Manuscrisul lui Voynich reprezintă una dintre cele mai grele provocări pe care specialiştii în coduri şi lingviştii au primit-o până în prezent. Manuscrisul descoperit în 1912 a reprezentat până de curând un mister total, conform Phys. Fie că vorbim de identificarea limbii folosite pentru a fi scris sau chiar de unele dintre ilustraţiile care împodobesc textul, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să afle prea multe informaţii despre natura manuscrisului.
Dr. Gerard Cheshire a reuşit în decursul a două săptămâni ceea ce nu s-a putut face într-un secol sute de cercetători, să descifreze limbajul folosit. Dat fiind faptul că descifrarea codului a scăpat cercetătorilor atâta vreme, dr. Cheshire a trebuit să identifice o modalitate inovativă de a aborda textul.
„Am experimentat o serie de momente de tipul „Evrika!” atunci când descifram codul, urmate de uimire şi încântare atunci când am realizat implicaţiile pentru lingvistică şi asupra descoperirilor despre originea şi conţinutul manuscrisului”, a declarat dr. Gerard Cheshire.

alexandru ioan cuza Abdicarea domnitorului Alexandru Ion Cuza reprezintă un subiect insuficient cunoscut majorităţii românilor, un subiect tratat incomplet în manualele şcolare şi ignorat pe nedrept de istorici.

Epoca domniei lui Cuza este caracterizată prin trecerea bruscă de la orânduirea preponderent feudală a societăţii româneşti către o altă structură social-istorică, caracterizată prin modernism şi dezvoltarea industriei. Asistat de către consilierul său, Mihail Kogalniceanu, Cuza a iniţiat o serie de reforme care au dat un nou început societăţii române din acele timpuri.

Prima sa măsură, din anul 1863, a vizat confiscarea moşiilor deţinute de mănăstiri. Pentru a săvârşi această hotărâre controversată, domnitorul Cuza a avut nevoie de tot sprijinul pe care putea să-l ofere Parlamentul. Un an mai târziu, Alexandru Ioan Cuza purcede la dezrobirea ţăranilor de sub influenţa hotărâtoare a boierimii, precum şi la împroprietărirea marilor mase de ţărani agricultori.

papa3177393Papa Francisc, unul dintre cei mai populari lideri ai Bisericii Catolice, s-a confruntat de la începutul mandatului său cu o serie de provocări venite din interiorul instituţiei pe care o conduce. "Şefii nu pot face întotdeauna ceea ce doresc", spunea acesta într-un interviu acordat Reuters., citat de Mediafax.
În 2016, papa Francisc a dorit să numească o femeie ca director adjunct al biroului de presă al Vaticanului, însă s-a lovit imediat de opoziţie din partea membrilor din înalta ierarhie a Bisericii Catolice.
"A trebuit să lupt", a declarat acesta într-un interviu acordat Reuters anul trecut.
Întrebat de ce liderul Bisericii Catolice - care numără aproximativ 1,3 miliarde de credincioşi -, ce pe atunci se afla deja de trei ani în Sfântul Scaun, nu putea să numească o femeie într-un post din ierarhia de mijloc, papa a zâmbit şi a răspuns: "Şefii nu pot face întotdeauna ceea ce doresc".