Dacă filosofia este concepția cea mai generală despre lume, societate și om sau „o formă a conștiinței sociale” (Mic dicționar filozofic, Ediția a II-a, Editura Politică, București, 1973), manualul de specialitate ne spune că „Psihologia este știința care studiază viața și activitatea psihică a omului”, că „Psihicul reprezintă cel mai complicat și mai subtil fenomen din Univers” și că, potrivit unei clasificări ce datează din antichitate, se cunosc trei mari categorii de procese psihice (intelectuale, afective, voliționale), la care – desigur – se adaugă particularitățile psihice ale personalității (temperamentul, aptitudinile, caracterul), ce fac deosebirea între oameni, adică fac ca omul „să fie el și nu altul”.
    Vasăzică, dacă psihologia este o știință, și ca orice știință particulară are domeniul său de cercetare prin legi specifice, cu o anumită metodologie și un limbaj adecvat, filosofia are statutul de concepție generală sau formă a conștiinței (sociale), ceea ce pentru slujitorii și admiratorii ei înseamnă mai mult decât o știință oarecare („Da, recunoștea Aristotel, filosofia nu servește la  nimic”, însă – adăuga el cu mândrie - „tocmai de aceea este cea dintâi dintre științe”!), pe când pentru sceptici și ironiști ea reprezintă atât de puțin, încât redutabilul logician englez Bertrand Russell susținea în celebra lui butadă că, spre deosebire de specialist (care, la limită, „știe totul despre nimic”), filosoful „știe nimic despre totul”...

chCitind versetul din Biblie, redat și în titlul acestui articol, orice bun român simte că este învrednicit să se adreseze semenilor săi, patrioți autentici, oameni simpli sau cu studii înalte, care trăiesc și muncesc în deplină corectitudine și profesionalism, cu o minte modestă sau strălucită, dar pusă în slujba binelui României, și să le reamintească faptul că majoritatea elitelor noastre conducătoare sunt invalizi: nu mai văd, nu mai aud, nu mai simt nimic din interesele și din durerile poporului.
„Se trag pe sfoară unii pe alţii şi nu spun adevărul; îşi deprind limba să mintă şi se trudesc să facă rău.” (Biblia, Ieremia 9:5)
Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus avuţia naţională în folosul străinilor, că s-a năpăstuit ţărănimea, că s-a introdus politicianismul în administraţie, în învăţământ, în sănătate şi în toate sferele vieţii economice şi sociale, că s-a distrus specificul naţional – de toate aceste crime împotriva siguranţei statului şi de toate aceste atentate contra fiinţei neamului nostru, se fac vinovate aceste „elite conducătoare”, dintre care cele mai multe se află în conducerea statului de circa 30 de ani.

chEpidemia cu coronavirus a făcut ca zilnic (aproape) fiecare cetăţean să pronunţe noţiunile virus, virusuri și viruşi, dar fără ca numeroşi dintre aceştia să cunoască sensul și conţinutul acestora și care este diferenţa dintre acestea.
Până la apariţia calculatoarelor:
1) noţiunea de „virus” era una singură, avea un singur sens și se referea numai la „materia organică”, numai la „organismele vii”;
2) nu se făcea diferenţă între „virusuri” și „viruşi” care, la singular, au denumirea comună de „virus”.
În biologie / microbiologie noţiunea de „virus” a avut și are și acum acelaşi sens:
1) agent patogen, vizibil numai la microscop, caracterizat printr-un parazitism celular strict, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii infectate şi provoacă diverse boli infecţioase;

trecerea dunarii 1878 În 19 februarie 1876 s–a născut sculptorul Constantin Brâncuşi, membru post-mortem al Academiei Române. Doi ani mai târziu, în 1878, în aceiaşi zi, a fost încheiat Tratatul de pace de la San Stefano care stipula recunoaşterea independenţei României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului.
La 19 februarie 1878, a fost încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (azi Yeşilkoy, oraş din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Potrivit clauzelor sale, se recunoştea independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei şi Herţegovinei şi se prevedea un drept al Rusiei de intervenţie în trebuirile popoarelor creştine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble şi se cedau patru regiuni din Caucaz. Rusia a revendicat judeţele Cahul, Reni şi Ismail din cadrul României iar Delta Dunării şi Dobrogea, cedate Rusiei de la turci îi reveneau României drept compensaţie.

Iarna sentimentelor 2 180Cel mai prolific sau curajos editor al Maramureşului în anul 2020, an pandemic şi greu din perspectiva întâlnirilor literare, a fost fără doar şi poate – poetul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu. Fără a avea pretenţia că le ştiu pe toate din domeniul cultural al Nordului Literar, pentru Ioan Romeo Roşiianu faptele  vorbesc în acest sens.
 În biblioteca mea din Lucăceşti am volumele mai proaspete:, „Damele metaforei”(2018), „Învărarea Cuvântului” (2019), „Întomnarea Cuvântului”, „Toamna sentimentelor”, „Vlastare băimărene”, „Teatrul  cetăţii”, „Poezie băimăreană de pandemie” , toate (atenţie!) apărute în 2020 la Editura „eCreator” Baia Mare.
Despre antologia „Iarna sentimentelor”, Colecţia „Antologica”, 2021, cea mai recentă apariţie a editurii băimărene, am să scriu câteva cuvinte de apreciere şi mulţumire. Sunt prezenţi un număr de 62 de autori, care apar în ordine cronologică, începând cu poeta Petronela Apopei şi terminând cu tânăra poetă Denisa Zobu.