ecreator    Stăm și ne minunăm, ca ignoranții, de tornadele care fac ravagii pe teritoriul României, deși așa ceva nu s-a pomenit în vecii vecilor. Cei mai inocenți se și întreabă, obsedant: „Doamne, ce ai cu noi?!”.
Dumnezeu NU are nimic cu noi, în mod special. Ne supune, doar, la unele încercări, în scop de avertizare, de alertare: „Nu vă mai bateți joc de neam și de țară! Opriți războiul fratricid: pâra, hâra, hula și ura!...”
    Iată și primele cauze care generează tornadele, evenimentele meteo EXTREME. Le numim în ordine aleatorie:
1.    Defrișările criminale, raderea a milioane și milioane de hectare,  a sute de kilometri pătrați din mândrii noștri codri seculari, ce ne ocroteau munții și pe fiecare dintre noi. Memento: aici, în România, existau ultimele păduri virgine din Europa. Pe vremea lui Ceaușescu s-a dat și s-a aplicat cu strictețe legea care interzicea, pe termen de 30 de ani, tăierea de masă lemnoasă sănătoasă din TOATE pădurile patriei. De vreo două decenii, sunt asasinate, în fiecare ORĂ, opt hectare de pădure ! ;

sz3Abstract:

We will start from the new directions and values proposed by the new Romanian Language and Literature curricula for the secondary school (2017) – the freedom, responsability, reflexivity, development of emotional life/ emotional intelligence/ understanding – which are corroborate with the personal development model as a dominant in didactic current literature from Europe (v. Alina PAMFIL, Didactica lietraturii, Reorientări, 2016). Our goal is to support that dialogue with advantages vs. disadvantages ao the new directions are an important co-ordination of didactic construction  accuracy, including in the same time the development of affectivity and of  intelligence in the new Romanian language and literature curricula for secondary school (2017) wich are promoted the complementarity between anglo-saxon and francofon models.
Keywords: new curricula, life long learning, extended understanding, key competences, personal and / or social values, personal development.

acpsCeea ce deosebeşte esenţial spiritualitatea creştină de orice altă spiritualitate este, în afară de faptul că ea afirmă identificarea omului cu dumnezeirea sau cu esenţa totală, caracterul ei hristologic.
Legătura noastră cu Hristos se realizează şi se întăreşte prin Duhul cel Sfânt al Lui. 
Iisus Hristos care este singurul ,,Mijlocitor,,, pe care l-a dat Dumnezeu oamenilor, ca scară spre Sine.
Iisus Hristos este puntea întinsă de la Dumnezeu până pe tărâmul umanităţii noastre, prin ipostasul Său cel unul, care întruneşte şi natura dumnezeiască şi pe cea omenească.
Ridicat  din nou la slava şi la autoritatea deplină a Dumnezeului, Omul – Hristos rămâne totuşi om, mai exact omul model la care trebuie să ajungem cei ce credem în El. 
Duhul aduce în creaţiune viaţa şi iubirea intertreimică, ridică creaţiunea în planul iubirii intertreimice şi al îndumnezeirii.
Prin Duhul Sfânt noi suntem ridicaţi în lumea dumnezeiască, sau lumea dumnezeiască pătrunde în noi. Aceasta ne preschimbă.

poza eu ganditorPe poeta Florica Alina am cunoscut-o acum un an și-un pic la Sinaia, era cu puștoaica ei și cu soțul, eu cu Nicolae Valareanu Sârbu și Adela Conciu, înainte de Maratonul de poezie organizat de Florin Dochia la Câmpina.
Atunci s-a arătata încântată de STILUL scrisorilor mele, mi-a arătat câteva creații ale ei - în absolut aceeași notă, în același stil realizate - și m-a rugat să accept să edităm împreună un volum.
Am acceptat acest lucru, DAR NUMAI pentru volum, adică ea să publice așa ceva numai între coperți, nu să se manifeste zgomotos în spațiul public, astfel inducând senzația că ei îi aparține stilul.
Așa s-a născut volumul „Scrisori de dragoste eternă”.
Pentru că era vorba de MINE, nu de EA, Florin Dochia ne-a făcut coperta și referințele critice, Mioara Bahna a semnat prefața, postfața și susținerea critică fiind asigurată de Nicolae Dina, Daniel Luca, Daniel Marian, Cristian Gabriel Moraru și Horia Picu, toată lumea trecând cu vederea faptul că 50% din substanța „poemelor” ei era, de fapt, copie la indigo după textele mele.

NLSâmbătă, 18 mai, în cadrul evenimentului „Zilele Maramureşului”, ediţia a V-a, care se desfăşoară în perioada 17-19 mai a.c., a avut loc în sala „Vasile Lucaciu” a Consiliului Judeţean Maramureş SIMPOZIONUL „MARAMUREŞUL ŞI LITERATURA EUROPEI CENTRALE”, organizat de revista băimăreană de cultură „Nord literar”.
În cuvântul de bun venit dl. Săluc Horvat apreciază efortul dl. prof. univ. dr. Mircea Popa de a veni din capitala Ardealului la Baia Mare şi consideră că tema simpozionului aleasă de dr. Gheorghe Glodeanu se integrează în viaţa literară europeană, Maramureşul oferind culturii româneşti suficiente momente care au rămas în memoria românilor. Aminteşte de scriitori precum Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, Augustin Buzura, de mare notorietate, până la Ioan Es. Pop, Gheorghe Pârja, Florica Bud, care au fost traduşi şi sunt cunoscuţi atât în ţară, cât şi în afara graniţelor ei.