24«Modalitatea în care mimesis-ul
este privit ca un comportament corelativ
în care un subiect se angajează în  mod activ
 în „a face pe cineva similar cu un Altul”
disociază mimesis-ul de definiţia sa ca simplă imitaţie».
(Spariosu, 1984, p. 34)

Abstract: Starting from  comparative modern vs. postmodern philosophical traditions, this paper will explore issues surrounding educational mimesis as relationships between personal mimesis vs. significant mimesis,   between texts – books and images in visual literacy in regard to theory and praxis. Perspectives are sought from those engaged in the fields of education, visual arts and   literature,  on issues related to the interconnections generated from  intertextuality upon Jacques Derrida’s philosophy of  deconstruction, between visual literacy and cultural identity.

jmhgUn studiu recent arată că strămoşii celor care au construit monumentul Stonehenge au călătorit de-a lungul Mării Mediterane din Turcia, înainte de a ajunge în Marea Britanie, relatează BBC, citat de Mediafax.
Cercetătorii de la Londra au extras ADN din rămăşiţele umane neolitice găsite în Marea Britanie şi l-au comparat cu cel din rămăşiţele europene, provenite din aceeaşi perioadă, potrivit Mediafax.
S-ar părea că strămoşii „arhitecţilor” Stonehenge au ajuns în Marea Britanie cu aproape 1.000 de ani înainte de a fi construit impresionantul monument. Există o mulţime de dovezi care indică faptul că oamenii antici au călătorit din regiunea Anatolia, aceasta fiind Turcia modernă.
În timpul călătoriei, aceşti oameni au răspândit practica agriculturii pe tot continentul. Unii fermieri au călătorit în Europa de-a lungul Dunării, în timp ce alte grupuri au călătorit în vestul Europei, mergând de-a lungul coastei cu ajutorul ambarcaţiunilor.

sz2Abstract:
Interdisciplinary interconnections between literature and film studies as a discipline has always raised philosophical questions. In a way, image is the most popular concept lately, even more interesting than the concept of text itself. Our intention is to speak about  symbol’s comprehension and interpretation between notions/ words and images with applications to the  book and film Cel mai iubit dintre pământeni. We will refer also to a possible moral reflections model based on the constructivist and intertextual values, wich implies intercultural understanding competence in fact and non/cognitive affective responses to literature and film. In some conditions, will be emphasis: how do the connections between our higher cognitive functions and our non/cognitive functions work during interactions between Otherness and Alterity while we construct Identity? How do social standards transform opposed to individual and social/literary values?  What kind of attitude do singular individualities have towards universal standards and values? 

eli lothar si tudor argheziEli Lotar a fost rodul dragostei dintre profesoara Constanţa Zissu şi Tudor Arghezi, pe vremea când acesta era călugărul Iosif la mănăstirea Cernica.
Fotografia de avangardă şi povestea fiului lui Arghezi au fost mizele discursurilor, joi, la vernisajul ”Eli Lotar 1905 – 1969”, la Muzeul Colecţiilor de Artă.
Inaugurarea expoziţiei ”Eli Lotar 1905 – 1969”, găzduită de Muzeul Colecţiilor de Artă i-a adus în faţa publicului pe Valer – Daniel Breaz, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Pierre Buhler, preşedintele Institutului Francez în România, care i-a ţinut locul lui Franck Riester, Ministrul francez al Culturii, reţinut la Paris după tragedia de la Catedrala Notre Dame, Ioan Cristescu, Directorul Muzeului National al Literaturii Romane ca şi pe Damarice Amao şi Pia Viewing, comisarii expoziţiei, potrivit Mediafax.

”Eli Lotar face parte şi din cultura română”, a arătat în deschiderea evenimentului, Ioan Cristescu.

sz3Rezumat: Când filosofii educaţiei îşi imaginează societăţi utopice, rareori le concep ca pe nişte creuzete în care diferenţele (culturale, etnice, religioase,  politice ş.a.) se topesc alchimic. Mai degrabă, aceste societăţi sunt  bazate pe asemănări  de gândire şi pe unitate, pe similaritate şi omogenitate, o serie de scopuri şi presupuneri comune care conduc la acceptarea celuilalt cu toată  diferenţa sa, prin chiar confruntarea cu «străinul» din noi.  Tocmai această congruenţă  vom încerca să o punem în evidenţă, o congruenţă  între discursul literar pe de o parte şi discursul social-politic contemporan al integrării pe de altă parte, trasând liniile a ceea ce vom numi o pedagogie a minţii orientată sistematic spre educarea comprehensiunii reciproce  care face posibilă  atât  “atitudinea dialogică faţă de discursul «străin» al celuilalt”  (M. Bahtin), cât şi înţelegerea divergenţelor şi a contradicţiilor  individuale “fertilizate de plurilingvismul social” (M. Bahtin).