attila museum În timpul regelui lor Attila, triburile hunilor au atacat şi invadat Imperiul Roman, şi nu Asia Centrală sau China, teritorii mult mai aproape de zonele de baştină ale acestor războinici călăreţi-nomazi. Care să fi fost cauzele acestei decizii?
Ei bine, în timpul domniei regelui Attila, hunii erau deja stabiliţi în Europa centrală şi de est. În plus, în acea perioadă istorică China era un stat mult prea puternic şi consolidat astfel încât hunii să fi avut vreo şansă să o cucerească.
Istoricii estimează că la aproximativ 20 de ani de la naşterea lui Attila, hunii erau deja stabiliţi la vest de fluviul Volga. Ori în aceste condiţii, o campanie militară contra Chinei situată la o distanţă mult prea mare faţă de taberel hunilor, comparativ cu Imperiul Roman de Apus şi cu cel de Răsărit, ar fi fost o acţiune nesăbuită şi păguboasă.
Prin urmare, la momentul în care Attila a devenit căpetenia supremă a hunilor, acesta avea la graniţele ţinuturilor sale două imperii bogate şi avansate pe care putea să le jefuiască sau să le impună tribut, cum s-a şi întâmplat în realitate.
O acţiune de invadare a Chinei ar fi însemat pentru Attila o campanie lungă şi costisitoare, marcată de traversarea pustiurilor Asiei Centrale, cu munţii şi deşerturile lor lipsite de resurse pentru susţinerea hoardelor hune.

sz3„A înţelege înseamnă întotdeauna
a interpreta.
Interpretarea este
forma explicită a comprehensiunii.”
(H.G. Gadamer) 

Abstract: Starting from  comparative modern vs. postmodern hermeneuthical traditions, this paper will explore issues surrounding education of mimethical comprehensive (re)reading) as relationships between comprehensive/ descriptive (re)reading vs. interpretative and inferential (re)reading,   between comprehension of texts – books and images in  literacy in regard to theory and communicative praxis. Perspectives are sought from those engaged in the fields of lecture and self education,  on issues related to the interconnections generated from interaction between lecturer and  intertextuality, between the levels of literacy education (precomprehension, comprehension, interpretation) and cultural identity.

sz21. De ce această cale? M-am (tot) întrebat ce anume, nou, interesant, util şi  plăcut aş putea scrie despre (eseul) argumentativ, în condiţiile extrem de precare din punct de vedere didactic, în care această problemă este admirabilă, dar lipseşte (aproape) cu desăvârşire din manualele alternative ori din materialele şi auxiliarele didactice. În sfârşit, mi-am răspuns: dacă e aşa,  partea bună a lucrurilor ar fi atunci că  aproape orice este nou, util şi ar putea fi interesant şi plăcut, dacă este argumentat în contextul temei revistei. Prin urmare, mi-am amintit de una dintre puţinele cărţi adevărate de eseuri argumentative – citite de mine! – care  m-a fascinat şi m-a copleşit, totodată, prin coerenţa construcţiei şi relevanţa  argumentelor, incitante, formulate în cuvinte simple, uneori pline de umor, care adesea surprind şi întotdeauna îndeamnă la reflecţie. Este vorba despre cartea cu  titlul “De ce trăim şi alte întrebări despre Dumnezeu”, o carte  a lui André Frossard, apărută la Editura Humanitas, prima dată în 1995 şi reeditată în anul 2006. André Frossard s-a născut la 14 februarie 1915 la Colombier Chatelot în Franţa, a făcut parte din Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo la 10 decembrie 1943 şi eliberat în august 1944, în prezent fiind redactor-şef al revistei Temps Présent.

9.Ion Mihalache, un țărănist decis și realist

    Motto:
Politica zis țărănistă   
din România actuală
(o țară pusă pe butuci
de cârmuirea ei penală),

un paradox e printre-atâtea
din epoca postdecembristă –
cu satele împuținate
și țărănimea tot mai tristă...

religie 123rf descoperaReligia poate fi un produs secundar al unui număr de adaptări cognitive şi sociale care au fost foarte importante în dezvoltarea umană, conform psihologiei.
Doar 16% dintre oamenii din întreaga lume nu sunt religioşi, dar acest lucru tot echivalează cu aproximativ 1,2 miliarde de indivizi care găsesc dificilă reconcilierea ideilor religioase cu ceea ce văd în lume, scrie Independent.
De ce oamenii cred într-un zeu sau în altceva a fost o întrebare care a fost pusă de mulţi gânditori. Spre exemplu, Sigmund Freud zicea că Dumnezeu este o iluzie iar credincioşii doreau să se întoarcă la nevoile de siguranţă şi iertare din copilărie.
O explicaţie psihologică mai recentă este aceea că evoluţia noastră a creat „o gaură în formă de Dumnezeu” sau ne-a dat metaforicul „motor dumnezeiesc” care ne împinge să credem într-o divinitate.

În esenţă, această ipoteză susţine că religia este un produs secundar al unui număr de adaptări sociale şi cognitive care au fost foarte importante în dezvoltarea umană.