ch„Doar două lucruri sunt infinite, universul şi prostia umană, însă nu sunt sigur despre primul”.                         
                                                                                                                                      (Albert Einstein).
 „Proștii mor, dar prostia rămâne.”. (Ion Luca Caragiale).

Rezumat. În chitanța de plată a impozitelor și taxelor locale nu se nominalizează adresa exactă a materiei impozabile (teren, clădiri, mijloace de transport) pentru care se face plata, an de an, de șase ani, de milioanele de cetățeni. Pentru eliminarea acestui grav neajuns se impune modificarea de urgență a formularului respectiv.

Prin „Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Nr. 2068 din 22 decembrie 2015”, publicat în Monitorul oficial  nr. 975 din 29 decembrie 2015, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016, s-au aprobat unele formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor şi taxelor locale de către organele fiscale locale.

lenin La 21 ianuarie 1924, a încetat din viaţă Vladimir Ilici Lenin (Ulianov) revoluţionar comunist, lider al partidului bolşevic, autor al doctrinei care-i poartă numele (n. 22 aprilie 1870).
Lenin a decedat la vârsta de 53 de ani. Sănătatea liderului sovietic era deteriorată, în urma eforturilor depuse în Revoluţia din 1917 şi a unei tentative de asasinat.
În mai 1922, Lenin a avut primul atac cerebral, care i-a paralizat partea dreaptă a corpului, moment ce a coincis cu un uşor declin al rolului său în guvern.
După al doilea atac cerebral, din decembrie 1922, Lenin a demisionat din funcţiile politice, pentru că, după al treilea atac, în martie 1923, să rămână ţintuit la pat şi incapabil să mai vorbească.

Lenin a murit la 21 ianuarie 1924. La scurt timp după deces, au început să circule zvonuri potrivit cărora ar fi suferit de sifilis. Cauza oficială a morţii lui Lenin a fost, însă, arteroscleroza cerebrală combinată cu un al patrulea atac cerebral.

chRezumat. Începând cu 1 ianuarie 2016, pentru persoanele fizice care au în proprietatea clădiri folosite în alte scopuri decât pentru locuinţă trebuie să facă evaluarea acestora, la fiecare 5 ani, în scopul evitării impozitării cu o cotă de 10 ori mai mare. Codul fiscal prevede o cotă de impozitare de 10 ori mai mare, respectiv de la 0,2% la 2%, în situaţia în care (1) nu s-a făcut evaluarea, sau (2) s-a făcut evaluarea, dar nu s-a depusă declaraţia fiscală la serviciul de impozite şi taxe locale până la 31 martie 2021. Articolul de faţă are scopul de a atrage atenţia persoanele fizice care au în proprietate clădiri folosite, în totalitate sau numai în parte, în alte scopuri decât pentru locuinţă, precum şi anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, de a efectua evaluarea acestora, de către un evaluator autorizat, după care, pe baza raportului de evaluare să depună declaraţia fiscală, până la data de 31 martie 2021, inclusiv, la serviciul de impozite şi taxe locale de care aparţin.

tristan tzaraÎn România, dadaismul a fost parţial vizibil, în unele producţii poetice sau în domeniul artelor plastice.
Dadaismul a fost un curent cultural şi artistic nonconformist, îndreptat împotriva rutinei în viaţă, gândire şi artă. Bazele curentului au fost puse la Zürich, în ziua de 8 februarie 1916, de poetul de origine română Tristan Tzara. Acestuia i s-au alăturat, la început, scriitorii Hugo Ball şi Richard Hülsenbeck şi artistul plastic Hans Arp. Au urmat apoi pictori ca: românul Marcel Iancu, Francis Picabia, Marcel Duchamp, Max Ernst şi Kurt Schwitters.
Asociind unor elemente ale futurismului italian, cubismului francez şi expresionismului german, un negativism declarat, dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea. Totodată, dadaismul se manifestă prin organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării.

expresiiLimba română este încărcată de expresii, care mai de care mai ghidușe. Printre ele, se numără și ”ce are Sulla cu prefectura”. Unii spun ”Ce treabă are Sulla cu prefectura”, dar mesajul este același și își are bazele în cultura romană.
Dintre expresiile și zicalele pe care le folosim în fiecare zi, semnificația sau sensul original al multor dintre ele s-a pierdut. Chiar și mulți dintre cei care abuzează de ele în fiecare zi nu au nici cea mai vagă idee de unde au pornit.
Revenind însă la expresia din titlu , lucrurile sunt un pic mai clare când vine vorba de destinul lui Sulla și, implicit, de legătura sa cu prefectura. Conform Wikipedia, „Lucius Cornelius Sulla Felix (138
î.Hr.–78 î.Hr.) a fost un general și om politic roman, care, ca dictator, prin încercările lui de a constitui o formă nouă de stat, a contribuit de fapt la destrămarea Republicii Romane. Printre altele, Cornelius Sulla a fost subiectul unei răscoale din partea senatorilor romani, în ultima perioadă a vieții sale.