Astăzi mi-am depus Programul de candidatură la președinția Uniunii Scriitorilor din România, pe care, iată, îl fac public. Să fie într-un ceas bun!
Program de candidatură la președinția Uniunii Scriitorilor din România
Până nu de mult, principalele probleme asupra cărora își concentra atenția Uniunea Scriitorilor din România erau creșterea statutului și vizibilității scriitorului în societatea românească actuală, stabilitatea financiară a USR și creșterea valorii noilor membri admiși.
În ultima vreme a apărut o problemă nouă care ne ține, din păcate, pe prima pagină a atenției publice: conflictele din Uniunea Scriitorilor!

Doresc să specific faptul că această Conferință s-a desfășurat sub marele impact al Centenarului Unirii și a coincis și cu evenimentul nașterii Luceafărului nostr, Mihai Eminescu.
Am avut în vedere și situația încordată pe care o provoacă cercurile politice maghiare și, tocmai de aceea, am propus îndreptarea Legii Electorale care în mod eronat exclude organizațiile majorității românești de la procesul electoral în favoarea strict a celor ale minorităților. A se vedea punctul 5 din Rezoluție.
Am făcut apel la partidele politice să se abțină la exportarea pe plan internațional ale disputelor interne, considerând că acest lucru dăunează intereselor naționale și credibilității României pe plan extern, cu precădere în spațiul european - Punctul 4.

Acum 150 de ani, în data de 18 octombrie 1867, Statele Unite ale Americii intrau în posesia Alaskăi. Puţini ştiu însă că figura centrală a negocierilor dintre americani şi Imperiul Ţarist pentru această tranzacţie a fost un român: generalul George Pomuţ. El a negociat suma, modestă de altfel, de 7,2 milioane de dolari, pe care americanii au plătit-o ruşilor pentru Alaska.
George Pomuţ s-a născut în anul 1818, în Imperiul Austriac, în oraşul Jula, azi Gyula din Ungaria. Tatăl său era fierar, însă unul înstărit. George Pomuţ a fost trimis la studii la Academia Militară din Viena, iar apoi a fost trimis la cea din Saint-Etienne, din Franţa, scrie RFI.

Alfabetul român actual este bazat pe alfabetul latin. Până în anii '60 ai secolului XIX, în spaţiul românesc se folosea alfabetul chirilic.
Alfabetul român din prezent conţine 31 de litere: a, A (a); ă, Ă (ă); â, Â (î din a); b, B, (be); c, C (ce); d, D (de); e, E (e); f, F (fe); g, G (ghe); h, H (he); i, I (i); î, Î (î din i); j, J (je); k, K (ca); l, L (le); m, M (me); n, N (ne); o, O (o); p, P (pe); q, Q (kü sau chǐu); s, S (se); ş, Ş (şe); t, T (te); ţ, Ţ (ţe); u, U (u); v, V (ve); w, W (dublu ve); x, X (ics); y, Y (i grec); z, Z (ze).

Cu tot mai puține excepții (acei drepți care, susține F.M. Dostoievski, se roagă pentru noi și ale căror rugi sunt ascultate de Dumnezeu), omenirea ultrapragmatică din zilele noastre caută cu disperare socializarea sau apropierea de semeni prin necontenita îndepărtare de Cel ce toate le-a făcut și dă din coate să ajungă la fericire pe calea trufiei, ipocriziei și cruzimii, adică este foarte atentă la paiul din ochiul aproapelui și total nepăsătoare vizavi de bârna din propriul ochi.