ptm  A-nceput cu IRIS. Acompaniat de simfonicu` local. La pult aflându-se nimerit plăcuta Simona Strungaru. Șefa big-bandului radio (re)așteptat de mult în urbea argeșeană. Am reaudiat piesele lor de rezistență, aducându-mi inevitabil aminte de junețe. Entuziasm în sală. A urmat Alexandra Ușurelu. Concert dirijat de Kinga Glowaka din Polonia. O aștept cu altceva pe aceasta din urmă...
  Vineri, imediat, a venit rându` soților Mihaela Anica și Horia Maxim, din Capitală. Ea e flautistă, el cunoscut pianist. Piese camerale de Schumann și Fauré. Interesant. După, de Ziua Francofoniei, o franțuzoaică din Lyon, la pupitru.

Detalii

pz2Situat la graniţa dintre Sălaj şi Maramureş, izvorul cu nume deocheat este revendicat de locuitorii ambelor judeţe. Delimitarea cadastrală a teritoriilor administrative şi marcarea hotarelor a făcut lumină parţial în disputa istorică. Ştiri pe aceeaşi temă Slavismul de pe buzele şi din mintea tuturor Locuitorii din Poiana Blenchii, judeţul Sălaj, şi maramureşenii din Coroieni îşi dispută proprietatea asupra unui izvor situat la graniţa dintre cele două judeţe şi care a cărui denumire trivială a rezistat peste secole. Obiectivul figurează şi în motorul de căutare Google Maps, prin localizare precisă pe hartă şi recenzii din parte celor care l-au vizitat de-a lungul timpului. Este vorba despre o mini-peşteră aflată chiar pe marginea drumului judeţean, intitulată Pizda Babei, din care izvorăşte un firicel de apă, ale cărei proprietăţi sunt mult lăudate de către majoritatea localnicilor.

Detalii

dc  Florin Dochia și Stelian Tănase. Niște autori de amploare ai literaturii autohtone. Care ne-au onorat cu prezența și spusele lor culturale în două întâlniri recente, la Centrul Cultural Pitești. Amfitrioni, doi redactori-șefi: Virgil Diaconu și Leonid Dragomir...
  Diaconu a adus aceeași temă-n dezbatere: „Poezia postmodernă și revistele  literare”. A optat pentru ea precum a făcut-o și-n discuția cu Ana Dobre, de la Alexandria. Profesoară și critic, istoric literar, bine documentată-n domeniu. Florin, literat și tot șef de publicații, câmpinean însă, a povestit avizat despre atâtea: canon, postmodernismul american, reviste autohtone actuale, mișcarea beat. Vivaldi. Biblia. Vibrația operelor de artă oricare-ar fi ele. Chiar și despre Mircea Cărtărescu. Respins nu de mult de la primirea lui în Academie, nevotat (de ce oare?) de Breban și Valeriu Matei...

Detalii

nConsiliul local al comunei Robănești, în ședința din 21 martie 2025, a hotărât, cu unanimitate de voturi, acordarea titlului de „Cetățean de onoare” al acestei comune, care este și primul de acest fel care s-a acordat până acum în această comună.
 „Cetățean de onoare” este titlul care se acordă personalităților care au contribuit în mod deosebit la dezvoltarea unei localități sau care, prin activitatea lor de utilitate publică, au dobândit o recunoaștere notorie pe plan național și internațional.
Câțiva zeci de ani, Lăcrița a fost comună, în a cărei componență intrau satele Bufna (un cătun pe atunci, ulterior denumit „Lăcrița Mică”), Lăcrița (ulterior denumită „Lăcrița Mare”), Golfin și Vlașca. După împărțirea administrativ - teritorială a țării din anul 1968, fosta comună Lăcrița a trecut, cu cele 4 sate ale sale, în componența comunei Robănești.

Detalii

ivanescu 280Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931, București – d. 21 iulie 2011, Sibiu, România) a fost un scriitor, poet, eseist și traducător român.
L-am cunoscut bine de tot, datorită prieteniei sale deosebite avute cu Geo Bogza, Romul Munteanu, Radu Tudoran, Henri Zalis și Alexandru Boboc.
Eram mic atunci, dar am devenit și mai mic după ce i-am citit covârșitoarea operă.
A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București.
A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu.

Detalii

  1. Recunoașterea Revoluției lui Vladimirescu
  2. Muzica zilelor noastre | Cântări de Făurar `25
  3. Eveniment cultural | Criza internă de la mijlocu` vieții