nSatanizarea valorilor exprimate prin noțiunile de națiune, naționalitate, naționalism, spiritualitate pur românească, cu tradițiile și obiceiurile noastre strămoșești, se manifestă prin cele mai subtile forme de către așa-ziși noștri „partenerii strategici” și de către înfăptuitorii globalizării mondiale. Frumoasele și bogatele noastre tradiții strămoșești, valorile moștenirii din bătrâni și solidaritatea neamului românesc, sunt supuse unui proces de distrugere de către internaționalismul satanic. Satanismul este tot mai mult deghizat în „distracții moderne”, promovate inclusiv de instituțiile de educație oficiale ale statului! Cu mândrie luciferică acești „(de)formatori de spiritualitate” s-au satanizat până a nu mai avea nimic pur românesc în sufletul lor. „Satanizarea ajunsă stare de lege, de ordine şi de guvernare creează o atmosferă satanică, o pseudo-spiritualitate şi o modalitate de vieţuire satanică. Sunt astăzi organizaţii omeneşti satanizate ce răspândesc satanismul. Satanizarea e mai rea decât păgânismul.” (Ioan Ianolide, 1919 – 1986)

Detalii

smo31  Profesoară la Alexandria. Scriitoare bine documentată. Critic literar îndeosebi. Prezentă-n atâtea reviste îndreptățit. Tema discuției, „Poezia postmodernă și revistele literare”. Despre postmodernism s-a discutat amplu. Explicit și lămuritor. Doamna vădindu-se pricepută-n materie. Ca un veritabil cadru didactic experimentat. Numai că discuția liberă n-a mai ajuns și la revistele literare. Domnia sa promițând o altă întâlnire, poate, despre ele. Ce bine-ar fi de s-ar întâmpla asta fincă subiectul e, dintotdeauna, vast și ultrainteresant...
  S-a discutat în schimb despre recunoașterea axiologică, reprezentativitate veritabilă. Subiectivitate inevitabilă, orgoliu auctorial. Canonu` literar, „istoria frauduloasă”. Până și licențiozitatea poetică. Aducând în discuție, exemplicativ, nume grele și întâmplări din literatura română și străină. De ieri și de azi. Ba chiar și din psihanaliză, foarte potrivit...

Detalii

poza ESCU 1  A-nceput cu Trio Equilibrum. Din Capitală. Pian la șase mâini. Recital interesant. Autoare, Marta Claudia Băceanu Tudor, Ioana Valentina Cojuharov Găina, Mădălina Dima. Virtuozitate și sincronism. Apoi, Constantin Grigore cu o tânără violonistă niponă. Wakana Kimura. Laureată, pe merit, a Concursului internațional „George Enescu”. Beneficiind îndreptățit și de o tabletă de sine stătătoare din partea-mi...
  După, a urcat pe scena instituției Leyah și ai săi instrumentiști acompaniatori. Șase la număr. Amintind de muzica pop americană. Dion, Carey și alte voci din acea parte de lume. Spectacol în premieră. Atractiv neîndoielnic.

Detalii

opmv2  Realmente una de soi. Dăruită de Ansamblul Musica Viva,  din Capitală. Pornit binevenit în turneu prin țară. Membrii lui, pianista Andreea Butnaru, violonistul Adrian Florescu și cellistu` Florin Mitrea. Doamna-i profesor la fostu` Conservator  „Ciprian Porumbescu” (UNMB, actualmente), Florin, violoncelist la Orchestra Națională  Radio și Adrian Florescu, violonist în același colectiv. Trei instrumentiști rodați, sudați și cu vădită pasiune pentru cameral. Experimentați neîndoielnic în munca lor. Velocitatea și finețea caracterizându-i clar atunci când au partiturile-n față și sculele pe mână. Nuanțează corespunzător și culeg aplauze lungi și puternice la final...

Detalii

CM si FP  Suit-au de curând pe scena Filarmonicii Pitești. Într-un recital ce s-a bucurat de aplauze meritate din plin. Căci au cântat de la clasic (în transpunere) la jazz, woogie-boogie, etno și altele. A fost o seară de stiluri, nuanțe și ritmuri chiar de neuitat. Pentru că Mirea e un virtuoz pe vioară într-ale jazzului și nu numai. Sunt ani buni de când cineva care nu-l agreează l-a eliminat, vindicativ, din colectivu` simfonic local. Deși putea fi un component ultraeficient măcar în trioul de jazz. Ridică neîndoios sala-n picioare cu priceperea sa pe corzi. Și cu modul în care mixează creații celebre din varii domenii, armonizându-le impecabil. Ba, mai mult, s-a dovedit și fain pianist, etalând o stângă jucăușă pe claviatură. În timp ce Pană l-a acompaniat adecvat la acordeon și la pian. Arătându-se armonist susținător de nădejde al colegului protagonist, prin ambele instrumente mânuite-n recitalu` cu pricina, alternativ...

Detalii

  1. Muzica zilelor noastre | Brumărel, bilanțier
  2. Omagiu unui cărturar de soi
  3. Muzica zilelor noastre | „Phoenix” după Covaci