ecreator 280Istoria jazzului, live, la Ploiești

 În sala ”Ion Baciu”. A Filarmonicii ”Paul Constantinescu”. Ce are în schemă, util, inedit, un departament specializat. Și, justificat, un concert de gen, lunar. Iară, în Brumar, un festival anual de nivel...
 Ei bine, nu demult, asistai acolo la episodu` dintâi. O-ntâlnire incendiară cu începuturile nemuritorului gen. Născut acu` mai bine de-un veac prin Louisiana, New Orleans. Piese de atunci, timpul înfruntând. Cu strășnicie și vrednicie. Peren sută-n mie. Arătându-se azi proaspete mai abitir. Chipeșe, melodioase. Sprintene, armonioase. Celebre pe veci. Interpretate, fredonate constant pretutindeni în lume. Pe bună dreptate, căci frumusețea nimic nu le-o șterge. Atracția nu-și pierd, ci crește mereu. Instrumentiști tot mai numeroși de pe glob cântându-le seară de seară pe scene, în cluburi, ba chiar și pe străzi deseori...

ecreator 280L-am revăzut pe Walter

 Cu mare plăcere, enormă satisfacție. Convingându-mă încă o dată, recent, de calitățile sale la pult. E temeinic pregătit. Zdravăn experimentat. C-un avânt molipsitor. Puternic acaparant. Fructuos pe măsură. Mă uitam și la el, și la orchestră, întrepătrundere amplă descoperind. O comuniune radioasă întru slava celor aleși în program. Inspirat, Șostakovici și Wagner. Parcă durând o punte sonoră-ntre ruși și germani, semnificativ. Trainică, binevenită, nimerită, izbutită...

ecreator 280Bătrână, da’ bună!

      O mai văzui şi p-asta, după atâţia ani. Opt sute de locuri ocupate toate la o piesă de teatru. Ce-i drept, una memorabilă. Proaspătă şi azi, la vreo optzeci şi. „Gaiţele”, sigur. Alexandru Kiriţescu, autorul ei. Născut la Piteşti, chiar în Mărţişor. Un text adorabil, subiect interbelic. Viaţa de provincie a celor cu cheag. Fie tineret visând la Paris, fie mai bătrâni cu jocuri de cărţi şi vise de moarte. Atmosferă patriarhală, cu muzică de fanfară şi câte-un convoi funerar de privit, ca divertisment. Parfum de epocă nepieritor, întotdeauna atrăgător. Redat adecvat şi echilibrat de actori. Tineri şi vârstnici, un tot unitar. Între târgovişteni, frumoasa Ionescu Antonia. Nici că se poate mai nimerită ca Wanda. Din Capitală, binevenit, un careu de dive.

ecreator 280Iară la Ploiești...

Nu demult, inspirat, satisfăcut. Căci l-am revăzut pe Cornel Irimia. Profesor, prieten, om de cultură. Șarmant pensionar încă neostenit. Am rememorat, firesc, întâlnirile noastre anterioare. A fost un manager destoinic la filarmonica urbei. Prețuit, respectat de foști subordonați. Ne-am aflat și-acum umăr lângă umăr în sala acesteia. Ascultând ceva de apreciat. Ce a prilejuit și-o ultimă apariție scenică pentru concertmaestrul Adrian Ceapă. Ajuns la momentu` retragerii și domnia sa, după patru decenii de activitate-n orchestra locală...
Despre care n-am a spune decât vorbe bune. O regăsii entuziastă, energică și unitară. Dornică a-și convinge auditoriul de resursele ei inepuizabile. O mențiune, neapărat pentru viori. Puternice, pregnante arătându-se clar. Contribuiră de astă dată la rezultatu` de grup Tiberiu Soare și Răzvan Stoica.

einstein si michele bessoO universitate din Tel Aviv, Israel, a prezentat un lot de 110 documente inedite aparţinând lui Albert Einstein, prefaţând sărbătorirea a 140 de ani de la naşterea savantului, pe 14 martie, anunţă DPA, preluat de Mediafax.
Documentele au fost prezentate într-o conferinţă de presă la Universitatea Ebraică din Tel Aviv, unde Einstein se numără printre fondatori. Este vorba despre scrisori şi scrieri personale, ca şi schiţe ştiinţifice redactate între anii 1944 şi 1948.
Între ele se află patru scrisori trimise de Einstein prietenului său inginerul elveţian Michele Besso.

Trei dintre aceste scrisori, datate 1916, se referă la ideea lui Einstein legată de absorbţia şi emisia de lumină în cazul atomilor, arată un comunicat al universităţii. Ideea a stat la baza tehnologiei laser.