Ziarul Cotidianul a primit din partea doamnei LUCIA SOREANU ŞIUGARIU, soţia poetului-erou Ion Şiugariu, în vîrstă de 96 de ani, o scrisoare emoţionantă, în care se adresează tuturor românilor ce s-au solidarizat cu domnia sa în faţa abuzurilor funcţionarilor MAE care au împiedicat omagierea soţului său în Slovacia, locul unde, la numai 31 de ani, acum exact 70 de ani, soţul său a căzut pe cîmpul de luptă ca ofiţer al armatei române în războiul antifascist.
Ion Şiugariu şi Lucia s-au căsătorit în anul 1943, avînd ocazia să stea foarte puţin împreună din cauza războiului. De atunci, Lucia Şiugariu a rămas fidelă soţului său şi, iată, după 70 de ani de la moartea sa, încearcă să-i păstreze vie amintirea.

Redacţia Ziaristi Online îl felicită pe tânărul deputat PNL Daniel Gheorghe, succesorul lui Eduard Hellvig în Parlamentul României, pentru modul exemplar şi singular în care a apărat memoria eroului-martir Ion Soreanu Şiugariu în forul legislativ al ţării.

DECLARAȚIE DE PRESĂ

primită de la domnul deputat Daniel Gheorghe (Grup PNL)

Ministerul Afacerilor Externe insultă un erou român

Recent am aflat cu stupefacție faptul că Ambasada României la Bratislava a cerut primăriei orașului Brezno din Slovacia respingerea propunerii comunității locale potrivit căreia un pod din oraș va purta numele eroului român din al doilea război mondial, Ion Soreanu Șiugariu, căzut la datorie la 1 februarie 1945.

O bună parte din populaţia Banatului are rădăcini olteneşti. Locuitorii judeţelor din Oltenia au emigrat în Bana pentru că aici au găsit condiţii propice unei vieţi mai bune. Astfel, oltenii care au ajuns în Banat au înfiinţat multe localităţi şi chiar unii dintre ei au ajuns în „fruncea“ Banatului.

Marius Florin Matei, etnograf la Muzeul Banatului, a realizat un studiu despre modul în care Oltenii au ajuns în Banat. Potrivit acestuia, oltenii care au ajuns în Banat sunt emigranţi economici, politici şi sociali, pentru că au venit în căutarea unei vieţi mai bune:

„În grupuri mai mici sau mai mari, oamenii se deplasează dintr-un loc în altul, atraşi de condiţii mai bune de trai.

Adormirea Maicii Domnului, considerată una dintre cele mai importante sărbători închinate „celei mai cinstite decât heruvimii şi mai mărite fără de asemănare decât serafimii”, este celebrată de creştinii ortodocşi în fiecare an pe 15 august.

Tradiţii de Sfânta Maria

Pentru acest moment, credincioşii se pregătesc timp de două săptămâni, prin post şi rugăciune. În calendarul Bisericii Ortodoxe există patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Bunavestire şi aceasta din urmă, considerată a fi de o covârşitoare însemnătate.

După cum omul postadamic este un amestec de rai şi iad, voinţa, conştiinţa şi credinţa stabilindu-i sensul de mers în viaţă, tot astfel sunt societăţile şi epocile din istoria lui: Nimic perfect în toate ceea ce-i omenesc, ci totul perfectibil, iar în vremurile de mare restrişte, mai mult sau mai puţin suportabil!
    Cu atât mai mult când vine vorba de istoria României, inclusiv de cea postdecembristă, un surprinzător şi îndrăcit amestec de legiuit şi nelegiuit, de speranţă şi deznădejde, de pălăvrăgeli şi certuri ca la uşa cortului, de iscusite promisiuni în campaniile electorale şi nevrednicii ale aleşilor în lungul interval dintre ele, fapt pentru care nu putem să nu fim de acord cu opinia lui Vlad Georgescu din cartea Istoria românilor de la origini până în zilele noastre (Editura Humanitas, 1992): „...Nici o epocă nu a avut doar părţi rele, chiar şi vremea migraţiilor şi cea fanariotă au adus cu ele şi lucruri pozitive.