Potrivit scurtei introduceri, datată martie 1994, cartea Chestiunea rusă la sfârșit de secol XX, pe care autorul o numește „articol”, a fost scrisă de Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1970 (pentru Pavilionul canceroșilor), în timpul lungului său exil (de la expulzarea și ridicarea cetățeniei sovietice pentru disidență, până la revenirea în Rusia în anul 1994, după reprimirea de la Mihail Gorbaciov, în anul 1990, a cetățeniei sovietice).
Opusculul impresionează cititorul atât prin dârza obiectivitate cu care autorul prezintă rezumatul istoriei rușilor, inclusiv epocile considerate de vârf în istoriografia ruso-sovietică (reformele lui Petru I, expansionismul promovat de țarina Ecaterina a II-a, bolșevismul și stalinismul), cât și strigătul de durere al acestui mare și autentic rus la vederea/constatarea dezastrului rusesc, prin comparație cu prosperitatea apuseană (în special cea americană), totul din pricina politicii stupide pe care au dus-o nu numai țarii ruși, ci și liderii sovietici.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Și ea o reprezentantă în ascensiune a policierului scandinav. La vreo patruzeci și ceva de ani, din Stockholm. Care, în ciclul Hanna Duncker, scoate pe piață, victorios, detectivu` cu acest nume. O tânără investigatoare în poliția suedeză, care continuă tradiția profesională a tatălui. La un moment dat, chiar în orășelu` natal. Confruntându-se într-unul dintre tomurile de până acum ale seriei cu moartea unui adolescent. Transsexual, introvertit într-o măsură inevitabil. Victimă fără vrere a mediului existențial. Nefericirea sa și trama polițistă aferentă fiind, în fond, un pretext de analiză a lumii din zonă.
- Detalii
- Scris de Adrian SIMEANU
Într-o cenușie dimineață de februarie am plecat spre București, la întâlnirea cu scriitorii Cenaclului literar “ Poeții Cetății “, care a avut loc la Muzeul Țăranului Român. În sala cu scriitori erau expuse portretele pictoriței Silvia Radu ” Chipuri ale suferinței, chipuri ale bucuriei- Mucenicii temnițelor comuniste”, colecția de portrete ale celor ce au suferit în închisorile comuniste, realizate de Silvia Radu ce ne-a îndemnat la rememorarea momentelor grele ale istoriei noastre recente.
- Detalii
- Scris de Marinela Belu-Capșa
Martorii lui Iehova promovează diversitatea lingvistică și folosirea limbii materne.
Albaneza, armeana (inclusiv armeana de est și armeana de vest), maghiara, ruteana (din Carpați), limbajul semnelor românesc, româna și rromani (România) – toate acestea fiind vorbite pe teritoriul României –, sunt doar câteva dintre cele peste 1 000 de limbi în care este disponibil conținut pe jw.org, cel mai tradus site din lume.
Ziua Internațională a Limbii Materne va fi sărbătorită în 21 februarie și va sublinia importanța faptului de a avea acces la conținut în limba principală vorbită de fiecare persoană, denumită deseori „limba inimii”. Referitor la impactul folosirii limbii materne asupra unui om, mulți obișnuiesc să spună că dacă îi vorbești cuiva în propria limbă, cuvintele îi vor ajunge la inimă.
- Detalii
- Scris de Tiberiu Radu ROMOCEA
Citește mai departe: 21 februarie – Ziua Internațională a Limbii Materne
Nimeni altu` decât Viorel Pătrașcu. Dermatolog piteștean renumit de câteva decenii. Care, pe lângă piei, tratează cumva și mintea fanilor săi tot mai numeroși. Cu excelentele tablete apărute tot de ani mulți prin publicații și emisiuni argeșene. Ba chiar prin câteva volume de larg interes pentru iubitorii genului scurt și la obiect. Pentru că se fundamentează îndeosebi pe cazuistica enormă acumulată în practica profesională îndelungată și consolidată intens...
Ei bine, nu cu mult în urmă, Jean Dumitrașcu, publicist local, îi fuse, binevenit, amfitrion la o întâlnire tv. Interesantă foarte. Căci doctoru-n medicină Viorel Pătrașcu mai avu înc-o dată prilejul util pentru public să-și treacă în revistă, succint, evident, viața și activitatea bogate vădit.
- Detalii
- Scris de Adrian SIMEANU
Citește mai departe: Eveniment cultural | Un medic publicist