foto3Cu ocazia acestui eveniment a fost prezentat publicului larg volumul Contribuții ale Bisericii Române Unită cu Roma Greco-Catolică la Marea Unire, scris de istoricul dr. Gheorghe Firczak, carte care a văzut lumina tiparului, anul trecut. Volumul a apărut atât în limba română, cât și în engleză. Cartea reprezintă  o contribuție semnificativă pentru literatura de specialitate, fiind totodată un popas în istoria Transilvaniei. Cei care au luat cuvântul, în cadrul evenimentului au subliniat contribuția Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, la afirmarea românismului în Transilvania și lupta dusă de reprezentanții aceteia pentru recunoașterea națiunii române, pentru acordarea de drepturi acesteia în Austria, apoi în Austro-Ungaria, ceea ce a contribuit, ulterior, la realizarea dezideratului național în anul 1918, unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu patria-mamă. Au vorbit, pe rând, la microfon, din partea autorului Francisc Gal, vicepreședintele UCRR, preotul Silviu Bindea, istoricul Viorica Igelsky și profesorul dr. Liviu Lazăr, cel care semnează prefața cărții.

tatiana tibuleac mediafaxScriitoarea Tatiana Ţibuleac se numără printre cei 14 laureaţi ai Premiului Uniunii Europene pentru Literatură de anul acesta care au fost onoraţi miercuri, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Bozar din Bruxelles, Belgia, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

Numele scriitorilor care au primit Premiul Uniunii Europene pentru Literatură au fost anunţate de ministrul român al Culturii, Valer-Daniel Breaz, şi Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, pe 22 mai, într-un eveniment organizat la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE.

Cei 14 câştigători ai ediţiei din acest an au fost: Tatiana Ţîbuleac (România), Laura Fredenthaler (Austria), Piia Leino (Finlanda), Sophie Daull (Franţa), Réka Mán-Várhegyi (Ungaria), Beqa Adamashvili (Georgia), Nikos Chryssos (Grecia), Jan Carson (Irlanda), Giovanni Dozzini (Italia), Daina Opolskaite (Lituania), Marta Dzido (Polonia), Ivana Dobrakovová (Slovacia), Halya Kerosina Shyyan (Ucraina) şi Melissa Harrisson (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

15012738 ml”Carnetele” lui Leonardo da Vinci, publicate iniţial de editura Gallimard în 1942, ies pe piaţă într-o nouă ediţie la 500 de ani de la moartea artistului, arată platforma Francetvinfo, citată de Mediafax.
Editura Gallimard a anunţat că lansează astăzi noua formulă a ”Carnetelor”, care adună 1.600 de pagini ilustrate cu notele lui da Vinci dintre 1487 şi 1508. Carnetele conţin gândurile artistului privind aspecte ale artei şi tehnicii.
 Editorilor le-a fost imposibil să reproducă integral conţinutul manuscriselor care includ schiţe legate de domenii diverse, de la arhitectură, la maşini zburătoare, planşe anatomice, botanice şi cartografice.

”Dacă picturile sale au trezit interesul contemporanilor săi, abia la finalul secolului XIX au fost redescoperite manuscrisele pe care le-a lăsat”, explică Pascal Brioist, istoricul care a îngrijit noua ediţie.

Unele manuscrise sunt reproduse în noua ediţie. Stângaci, Leonardo da Vinci scria de la dreapta la stânga şi notele sale sunt greu să fie descifrate fără a fi folosită o oglindă. Limba pe care o foloseşte este italiană cu expresii din dialectul lombard. Ortografia pe care o folosea era personală şi răndurile sale nu au niciun fel de punctuaţie sau accentuare.

olga tokarczuk si peter handke castigatori nobel 2018 si 2019 yoScriitoarea poloneză Olga Tokarczuk şi scriitorul austriac Peter Handke au primit, joi, premiul Nobel pentru literatură pentru anii 2018 - amânat pe fondul unui scandal sexual -, respectiv 2019, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase, citat de agenţia de presă Mediafax.
Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, în vârstă de 57 de ani, a primit premiul Nobel pentru literatură pentru 2018, "pentru imaginaţia narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucişarea unor limite ca formă de viaţă".
Scriitorul austriac Peter Handke a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2019, "pentru influenta creaţie, care, cu ingenuitate artistică a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane".
Absolventă a facultăţii de psihologie din cadrul Universităţii din Varşovia, Olga Tokarczuk este o scriitoare celebră în ţara sa. Activistă şi critic vocal al guvernului polonez, Tokarczuk este un personaj controversat, care a primit şi ameninţări cu moartea de-a lungul vieţii. Conservatorii polonezi sunt de părere că "a pătat bunul nume al naţiunii" prin declaraţiile sale publice şi creaţia literară, mai ales după lansarea volumului "The Books of Jacob". După un interviu televizat, în care scriitoarea a criticat Polonia pentru "groaznicele sale acte" de colonizare din trecutul ei, aceasta a fost calificată drept "trădătoare".

Ana Podaru Pe talentata şi minunata poetă din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău, ANA PODARU am cunoscut-o întâia oară prin  poemele Domniei Sale (unele publicate şi de eCreator), apoi am cunoscut-o ceva mai bine întâlnind-o fizic, adică „faţă în faţă” datorită scriitoarei Mariana Moga la Tabăra de literatură Sebeş - Alba, prin vara anului trecut.
Poeta moldoveancă ANA PODARU, fire sensibilă - aşa cum îi stă bine unui poet, cultă, modestă, altruistă - poate şi datorită profesiei, uşor fragilă şi puternică în acelaşi timp, fragilă văzută de cei care o priveau cu superficialitate, Ana Podaru a scris poeme de mare valoare, poate şi fiindcă se lupta cu o boală, o boală  de care nu făcea caz iar boala o ducea cu multă demnitate...
O consideraţie pur personală:  Ana Podaru avea un zâmbet unicat, pe care nu o să-l pot uita de acum înainte!
Astăzi, 7 octombrie 2019, dis de dimineaţă, o stea a plecat...între stele! Da, moartea n-are caracter!
 DOAMNE, rogu-te fă-i o cărare de flori şi miresme până la Tine!