Acum 31 de ani, pe 15 iunie 1989, Moldova revenea la alfabetul latin, iar „Literatura şi Arta”, cel mai popular ziar al acelor timpuri, a decis să scoată numărul din 15 iunie în grafie latină, scrie Alecu Reniță în www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.
Pentru a păcăli comuniștii de la putere, redacția a decis ca numărul de bază să fie tipărit în grafie latină, iar pentru cenzură să prezinte, în mod tradiţional, un exemplar în alfabetul rusesc: „Nici cenzura, nici KGB-ul nu s-au prins că au fost păcăliţi”.
Alecu Reniţă, deputat în primul Parlament, publică două editoriale, la distanță de 31 de ani, despre acel eveniment important în istoria Basarabiei.
- Detalii
- Scris de Alecu Reniţă
Citește mai departe: Acum 31 de ani, Basarabia REVENEA la alfabetul LATIN!
Poetul Ioan Hada ne surprinde din nou într-un mod plăcut prin apariţia plachetei „Alte 33 de poeme”, Editura „Eurotip” Baia Mare. Cunoscând-l de ceva vreme, pot să afirm răspicat că acesta trăieşte pentru poezie, e ceea ce i-a mai rămas în această viaţă sau dacă vreţi este singura care nu l-a trădat. Pe lângă cele 33 poezii, placheta însumând 67 de pagini, mai conţine „Referinţe critice” unde semnează, de-a lungul timpului: Alexandru Cistelecan, Leon Baconsky, Cristian Fulaş, Ion Mureşan, Marian Drăghici, Constanţa Buzea, Ioan Es. Pop, Marian Ilea, Vasile Dobra, Dragomir Ignat, Nicolae Tzone, Eugen Evu, Dragoş Vişan şi Daniel Marian. Poetul băisprian Ioan Hada, ca un fost brav ofiţer al Armatei Române nu se sfieşte şi are curajul să publice şi „Contra-referinţe critice” semnate de către Alex Ştefănescu şi Grigore Ciascai.
Revenind strict la poeziile din cel mai recent volum, aflăm că pentru poetul Ioan Hada, femeia este un şir nesfârşit de bucurie, dezamăgire, farmec, este prada şi pierzania lui, e muzică şi tăcere, e forţa motrice a vieţii, e al cincilea anotimp cum ar spune regretatul poet Grigore Vieru, este totul.
- Detalii
- Scris de Gelu DRAGOŞ
Citește mai departe: Ioan Hada ne inundă sufletul cu 33 de hadaikuri
A doua ediție a lucrării „O istorie ilustrată a românilor de la est de Prut”, semnată de istoricul Octavian Țîcu, va apărea luni în librării. Volumul conține încă un capitol dedicat relațiilor dintre România și Republica Moldova și este ajustat la schimbările politice până în 2020, transmite InfoPrut, preluat de Romanian Global News.
„Publicată la începutul anului 2019, lucrarea a suscitat un viu interes din partea cititorilor, generând numeroase dezbateri, precizări și sugestii, care ne-au incurajat să pregătim o nouă ediție cu multiple completări. La redactarea ei am nuanțat evoluția/involuția relațiilor dintre cele două state românești după 1989/1991, cărora le-am dedicat un capitol separat, arătând în premieră, într-o scriere istorică după 1991, raporturile deloc simple dintre Republica Moldova și România”.
- Detalii
- Scris de RGN
Recomandările ediției speciale #online „Puterea de a crede / Empowered”
Peter Stein, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Sasha Waltz, Declan Donnellan, Akram Khan, Emmanuel Demarcy-Mota, Peter Sellars, Silviu Purcărete, Kazuyoshi Kushida, Hideki Noda, Jo Kanamori, Guo Xiaonan, Milo Rau, Lev Dodin, Pippo Delbono, Jan Lauwers, Michèle Noiret, María Pag, Sidi Larbi Cherkaoui, Gigi Căciuleanu, Krzysztof Warlikowski, Eimuntas Nekrošius, Rami Be’er, Amir Kolben și Angela Gheorghiu sunt doar câțiva dintre marii creatori ai scenei internaționale prezenți cu spectacole și evenimente în cadrul primei ediții digitale a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care va debuta vineri, 12 iunie 2020, în cea mai mare sală de spectacole în care publicul s-a întâlnit până acum: online-ul.
- Detalii
- Scris de Ana Cocîrlea
Citește mai departe: Vineri începe Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu
Un jurnal care a fost în posesia unei societăți secrete timp de zeci de ani după sfârșitul celui de-Al Doileaz Război Mondial ar putea conține o hartă care detaliază locul în care peste 30 de tone de aur au fost ascunse de naziști.
Scrierile din jurnal aparțin unui ofițer Waffen Schutzstaffel, din urmă cu 75 de ani. Waffen-SS a fost ramura militară a organizații paramilitare național-socialiste SS, Schutzstaffel, condusă de Heinrich Himmler. Ofițerul folosea pseudonimul „Michaelis” și scria despre planul comandantului Himmler de a ascunde averile furate din Europa, artefacte și opera de artă neprețuite.
Jurnalul arată locurile din Polonia în care ofițerii SS și-au ascuns comorile furate
Jurnalul include 11 locuri în care naziștii au ascuns aur, bijuterii, tablouri neprețuite și obiecte religioase furate. Unul dintre locurile enumerate este o fântână abandonată care ajunge până la 60 de metri adâncime, sub Palatul Hochberg (Zamek w Roztoce) din satul Roztoka, situat în sud-vestul Poloniei.
- Detalii
- Scris de Ioana Matei