eugensimionEugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură a Academiei Române, este câştigătorul pe anul 2018 al Medaliei de aur pentru filologie Alfred Nobel, acordată de Societatea Internaţională de Filologie.

Ceremonia de decernare va avea loc la începutul anului 2019, la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg, şi va fi urmată, după cum prezintă regulamentul, de organizarea unei alte gale în ţara de origine a laureatului, scrie Mediafax.

De aproape un secol, Societatea Internaţională de Filologie a acordat, o dată la cinci ani, Medalia de aur pentru filologie Alfred Nobel. Aceasta a fost instituită ca echivalent al premiului Nobel pentru literatură, în semn de înaltă recunoaştere a valorii de excepţie a lucrărilor în domeniul gramaticii, criticii, istoriei literare.

Crearea unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii a luat naştere odată cu acordarea, în 1927, a premiului Nobel pentru literatură filosofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier.

revolutie rusa"Într-un anume fel, această relaţie între România şi istoria ei şi declanşarea şi desfăşurarea revoluţiei ruseşti în 1917 este unică. Aşadar, România a înregistrat cea dintâi impactul evenimentului, nu numai din cauza vecinătăţii nemijlocite, dar deopotrivă şi unei situaţii istorice inedite".
Odată cu revoluţia rusă şi cucerirea puterii de către bolşevici, România a dobândit, în locul unui aliat, un inamic ireductibil. Evoluţia istorică ulterioară avea să stea sub semnul acestei noi realităţi geopolitice. Despre aceste lucruri s-a scris enorm, există o vastă dumentare, acum, după o sută de ani de le evenimente. Pregătind o viitoare sinteză pe această temă, istoricul Mihail E. Ionescu a elaborat o seamă de note care vor fi publciate în mai multe volume. Cel de faţă se referă la perioada vara 1916-primăvara 1917, scrie Mediafax.

"De ce este importantă reconstituirea relaţiei României cu Rusia în revoluţia din 1917? - se întreabă istoricul. La prima vedere, pare a fi o relaţie bilaterală între o ţară medie/mică - Vechiul Regat era cu adevărat mic la acea vreme, strivit între Rusia şi Imperiul Habsburgic, la sud având Imperiul Otoman în plină disoluţie - şi un eveniment petrecut într-o ţară vecină - într-adevăr uriaşă, întinsă de la Pacific până în centrul Europei, având faţade de interes geografic şi politic multiple, corespunzător întinderii sale fără egal pe planetă.

Semnele Ceriulu„SEMNELE CERIULUI”- Expune : Ilie Tudorel, Baia Mare, judeţul Maramureş.
„CONSTELAŢII ROMÂNEŞTI TRADIŢIONALE”- Expune : Complexul Astronomic (PLANETARIUL), Baia Mare , judeţul Maramureş.

Expoziţia este dedicată: - CENTENARULUI Marii Uniri de la 1918,
- Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018.

Această expoziţie itinerantă comună este închinata boltei cereşti, un subiect fascinant al tradiţiilor româneşti ce fac parte din patrimoniul material şi imaterial naţional.
Expoziţia a mai fost expusă la Satu Mare, Muzeul Cetăţii Oradea, Baia Mare, Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara şi Muzeul Castelul Karolyi din Carei fiind vizionată până acum de câteva zeci de mii de vizitatori.

magda stavinschi descoperaAstronomul Magda Stavinschi, actorul Vlad Ivanov, pictorul Ilie Boca, precum şi scenograful Dragoş Buhagiar se numără printre laureaţii premiilor Academiei Române pe 2016. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc joi, de la ora 10.00, în aula instituţiei.
Potrivit unui comunicat de presă, premiile recompensează cele mai bune lucrări şi prezenţe culturale şi ştiinţifice româneşti realizate pe parcursul anului 2016.
Evenimentul ceremoniei de decernare a premiilor va avea loc în Aula Academiei Române, joi, începând cu ora 10.00, fiind prezenţi membrii Adunării Generale. Biroul Prezidiului, condus de preşedintele Ioan-Aurel Pop, va premia laureaţii.
Din acest an, Academia Română acordă 81 de premii, fiecare purtând numele unei personalităţi din domeniul cultural sau ştiinţific reprezentat în cele 14 secţii ale instituţiei: filologie şi literatură, istorie, fizică, chimie, matematică, medicină, biologie, geonomie, economie, ştiinţe juridice şi sociologie, ştiinţe tehnice, agronomie şi silvicultură, filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, arhitectură şi audiovizual, arte, precum şi ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

dsfO scrisoare redactată de savantul Albert Einstein, în care acesta spune că Dumnezeu este "produsul slăbiciunii umane", a fost vândută pentru 2,89 de milioane de dolari la o licitaţie organizată marţi la casa Christie's din New York, potrivit The Financial Express.
Documentul fusese evaluat de specialişti la 1 - 1,5 milioane de dolari.
Redactată cu un an înainte să moară, pe 3 ianuarie 1954, în limba germană, scrisoarea a fost trimisă de Einstein, aflat la Universitatea Princeton din New Jersey, SUA, filosofului Eric Gutkind, potrivit Mediafax.
"Cuvântul «Dumnezeu» nu înseamnă nimic pentru mine decât expresia şi produsul slăbiciunii umane, iar Biblia este o colecţie de legende pline de înţelepciune, dar mai degrabă primitive", a scris fizicianul, celebru pentru teoria relativităţii, în acest document, care se întinde pe o pagină şi jumătate.
"Nicio interpretare, oricât ar fi de subtilă, nu schimbă nimic pentru mine", a mai scris Einstein, care a vorbit şi despre iudaism, ce era, pentru el, "ca toate celelalte religii, o expresie a superstiţiilor primitive".