cartiAm primit la redacţie sau la evenimentele literare la care am participat respecând regulile impuse de purtarea obligatorie a unei măști medicale, de-a lungul ultimelor trei săptămâni 14 cărţi de poezie, proză, eseistică, parodie, motiv pentru care sunt mândru că am ce citi (lectura)  în această perioadă tulbure a pandemiei, când suntem sfătuiţi şi rugaţi să stăm acasă, în izolare. Am să fac o scurtă trecere în revistă a acestora, în ordinea în care au fost primite acestea:

Eugenia Rada Ioniţă – „Spirala de iasomie”, Editura Ştef Drobeta Turnu Severin (poezie). Am să vă propun spre lecturare primul poem intitulat „În asfinţit”: „În afinţit mijeau târzii regrete/La poala unui nor de sânziene/Se răscoleau bătăile de dor/În vara care ne ţineam de mână./Pe trandafirul lunei aurite/Teiul îşi scutura efemerida,/Unicornii se spălau în val/În ceasuri cântate-n cor de îngeri./Şuvoaiele deschideau corsete/Din amintiri,/Se aduceau toţi crinii din primăvara moartă.”

literatura si artaAcum 31 de ani, pe 15 iunie 1989, Moldova revenea la alfabetul latin, iar „Literatura şi Arta”, cel mai popular ziar al acelor timpuri, a decis să scoată numărul din 15 iunie în grafie latină, scrie Alecu Reniță în www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Pentru a păcăli comuniștii de la putere, redacția a decis ca numărul de bază să fie tipărit în grafie latină, iar pentru cenzură să prezinte, în mod tradiţional, un exemplar în alfabetul rusesc: „Nici cenzura, nici KGB-ul nu s-au prins că au fost păcăliţi”.
Alecu Reniţă, deputat în primul Parlament, publică două editoriale, la distanță de 31 de ani, despre acel eveniment important în istoria Basarabiei.

Hada 180Poetul Ioan Hada ne surprinde din nou într-un mod plăcut prin apariţia plachetei „Alte 33 de poeme”, Editura „Eurotip” Baia Mare. Cunoscând-l de ceva vreme, pot să afirm răspicat că acesta trăieşte pentru poezie, e ceea ce i-a mai rămas în această viaţă sau dacă vreţi este singura care nu l-a trădat. Pe lângă cele 33 poezii, placheta însumând 67 de pagini, mai conţine „Referinţe critice” unde semnează, de-a lungul timpului: Alexandru Cistelecan, Leon Baconsky, Cristian Fulaş, Ion Mureşan, Marian Drăghici, Constanţa Buzea, Ioan Es. Pop, Marian Ilea, Vasile Dobra, Dragomir Ignat, Nicolae Tzone, Eugen Evu, Dragoş Vişan şi Daniel Marian. Poetul băisprian Ioan Hada, ca un fost brav ofiţer al Armatei Române nu se sfieşte şi are curajul să publice şi „Contra-referinţe critice” semnate de către Alex Ştefănescu şi Grigore Ciascai.
Revenind strict la poeziile din cel mai recent volum, aflăm că pentru poetul Ioan Hada, femeia este un şir nesfârşit de bucurie, dezamăgire, farmec, este prada şi pierzania lui, e muzică şi tăcere, e forţa motrice a vieţii, e al cincilea anotimp cum ar spune regretatul poet Grigore Vieru, este totul.

o istorie ilustrataA doua ediție a lucrării „O istorie ilustrată a românilor de la est de Prut”, semnată de istoricul Octavian Țîcu, va apărea luni în librării. Volumul conține încă un capitol dedicat relațiilor dintre România și Republica Moldova și este ajustat la schimbările politice până în 2020, transmite InfoPrut, preluat de Romanian Global News.

„Publicată la începutul anului 2019, lucrarea a suscitat un viu interes din partea cititorilor, generând numeroase dezbateri, precizări și sugestii, care ne-au incurajat să pregătim o nouă ediție cu multiple completări. La redactarea ei am nuanțat evoluția/involuția relațiilor dintre cele două state românești după 1989/1991, cărora le-am dedicat un capitol separat, arătând în premieră, într-o scriere istorică după 1991, raporturile deloc simple dintre Republica Moldova și România”.

firs 180Recomandările ediției speciale #online „Puterea de a crede / Empowered”

Peter Stein, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Sasha Waltz, Declan Donnellan, Akram Khan, Emmanuel Demarcy-Mota, Peter Sellars, Silviu Purcărete, Kazuyoshi Kushida, Hideki Noda, Jo Kanamori, Guo Xiaonan, Milo Rau, Lev Dodin, Pippo Delbono, Jan Lauwers, Michèle Noiret, María Pag, Sidi Larbi Cherkaoui, Gigi Căciuleanu, Krzysztof Warlikowski, Eimuntas Nekrošius, Rami Be’er, Amir Kolben și Angela Gheorghiu sunt doar câțiva dintre marii creatori ai scenei internaționale prezenți cu spectacole și evenimente în cadrul primei ediții digitale a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care va debuta vineri, 12 iunie 2020, în cea mai mare sală de spectacole în care publicul s-a întâlnit până acum: online-ul.