charlotte bronteCharlotte Brontë a fost o romancieră și poetă engleză, cunoscută cel mai bine pentru romanul „Jane Eyre” din 1847. Romanul spune povestea unei tinere guvernante care reușește să depășească anumite dificultăți, iar în același timp rămâne fidelă principiilor sale. Romanul a îmbinat realismul moral cu elemente gotice. Alte romane cunoscute ale lui Charlotte Brontë includ „Shirley” (1849) și „Villette”(1853).
Charlotte Brontë s-a născut la data de 21 aprilie 1816, în Thornton, Yorkshire, Anglia, și a murit la data de 31 martie 1855, în Haworth, Yorkshire.
Charlotte Brontë a fost unul dintre cei șase copii ai familiei. Cele două surori mai mari, Maria și Elizabeth, au murit când Charlotte era încă un copil. Totodată, Charlotte a mai avut și un frate, Patrick Branwell, și două surori, Emily și Anne, care au fost și ele scriitoare. Cele trei surori au publicat opere împreună semnându-se Currer, Ellis, și Acton Bell.

einstein scrisoare simturi animale
Cu decenii înainte să știm că păsările pot „vedea” câmpul magnetic al Pământului, Albert Einstein discuta posibilitatea unor super-simțuri nedescoperite într-o scrisoarea adresate unui fan.
O scrisoare demult pierdută a renumitului om de știință, adresată unui inginer în 1949, s-a dovedit a fi o previziune extraordinară pentru biologie și fizică.
Scrisoarea originală elaborate de inginerul Glyn Davys, care a inițiat conversația cu fizicianul, a fost pierdută între timp, însă având în vedere răspunsul lui Einstein, întrebarea lui Davys ar fi avut legătură cu percepția animală și ce ne poate spune despre lumea fizică.
„Este posibil ca o investigație a comportamentului păsărilor migratoare și porumbeilor voiajori să ducă într-o bună zi la înțelegerea unor procese fizice care încă nu sunt cunoscute”, a scris Einstein.

cartea orelorO imagine ascunsă într-o carte de rugăciuni din secolul al XV-lea, frumos ilustrată, a scos la iveală o poveste oarecum tragică. Ducele de Bretania de la vremea respectivă a pictat-o pe cea de-a doua soție peste o imagine a primei soții decedate, potrivit unei descoperiri făcute recent de cercetători.
Această „Carte de ore”, așa cum erau numite astfel de cărți liturgice create pentru laicii catolici, a fost comandată în 1431 de Iolanda de Aragon (1381-1442), care era ducesă de Anjou, în Franța. Aceasta i-a dat-o fiicei sale Iolanda de Anjou (1412-1440) când s-a căsătorit cu ducele Francisc I de Bretania în 1431. Cuplul a avut un fiu care a murit în copilărie, iar ulterior decedat și Iolanda în 1440.

ColajVineri 4 iunie începând de la orele 18 : 00, televiziunea “Riposta” vă invită la o emisiune despre poezie, continuând cu o dezbatere asupra dronelor civile şi militare, avându-l ca invitat pe inginerul poet Cristian Bodnărescu.
În cadrul transmisiei TV va avea loc lansarea volumului de versuri “Amurgul Gol” semnat de Bodnărescu, carte ce include cel mai lung poem romantic-fantasy din literatura universală, “Demoniţa” – 109 strofe. Această emisiune va avea şi o parte de ştiinţă, abordând funcţiile dronelor civile, industriale şi militare. Inginerul Cristian Bodnărescu le va prezenta, el fiind unul din pionierii români care au construit drone la începutul deceniului trecut.
Cristian publică în ziarele grupului media “Riposta” încă decând acesta a luat fiinţă, apariţia sa la televiziunea cu acelaşi nume fiind o chestiune firească şi multaşteptată de cititori. Vă invităm să parcurgeţi o scurtă prezentare a omului de litere Bodnărescu, protagonistul emisiunii de vineri la Riposta TV:

scrisoarea lui neacsu din campulug „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung“ este cel mai vechi document cunoscut, scris în limba română cu caractere chirilice, datând cel mai probabil din 29-30 iunie 1521. Documentul a fost găsit de arhivarul Friedrich Wilhelm Stenner, în 1894, în arhivele orașului Braşov, fiind ulterior redescoperit și valorificat de către marele istoric Nicolae Iorga.
Acest text marchează trecerea de la limba slavonă, considerată sacră și folosită anterior în redactarea documentelor cu caracter oficial sau bisericesc, la limba vernaculară, cea română.
Scrisoarea lui Neacșu are un caracter informal, oral, incluzând numeroase elemente de sorginte slavonă. Introducerea și încheierea constau în formulări slavone specifice vremii, existând și sintagme precum ”I pak” la începutul propozițiilor, însemnând ”și iarăși/din nou”, evidențiind caracterul compozit al limbii folosite în epocă, nefiind riguros structurată gramatical și deosebindu-se considerabil de româna modernă.