PERSONAJELE:  GRIA(sceptica)
                                 GRIUL(tehnologul)
                                 GRIMA(mama Griței)
                                 GRIȚA(născută în anul dezastrului-acum majoră)
                                 GRINICUS(tatăl Griței-visătorul)
                                 GRILAN(un fel de lider)
                                 ULTIMUL COGNIT(cel care mai deține toate cunoștințele despre traiul fără tehnologie și despre salvarea omenirii)

SCENA I

O scenă goală, pe care sunt așternute pânze sau hârtii gri, ridicate pe fundal.
Intră în scenă un grup de oameni gri, care părcă ar duce o povară nevăzută. Toți cară diferite unelte, cîte un rucsac cu alimente și sticle cu apă. Privesc în jur, spre spectatori, ca și cum ar căuta ceva.
Griul(are în mână un aparat):Aici n-am fost.
Gria(sceptică): Și cum poți să-ți dai seama pe unde am fost, dacă peisajul e mereu același?

Detalii

Decorul: O bancă într-un parc.

Personajele: Copilul 1, Copilul 2, Copilul 3 şi Maria.

 

Copilul I: Astăzi, la şcoală, sora mea a învăţat poezia Lacul, o poezie foarte frumoasă.

Copilul II: De ce este frumoasă?

Copilul I: Voi v-aţi imaginat vreodată un lac albastru, plin de nuferi galbeni?

Copilul III: Am văzut într-o carte cu poezii scrise de Mihai Eminescu un lac plin de nuferi.

Copilul I: Chiar Mihai Eminescu a scris poezia Lacul.

Copilul II: Da, parcă am citit şi eu poezia.

Copilul I: Ascultaţi: „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă / Tresărind în cercuri albe / El cutremură o barcă.“

Detalii

Actul I

 

Decorul: Interiorul unei camere în centrul căreia guvernează o masă, patru scaune, o tablă de şah.

Personajele: Afdie, Miriel, Riana.

(Afdie şi Miriel joacă şah.)

Afdie: În şah este la fel ca în viaţă.

Miriel: Încă nu am ajuns să joc şah cu propria mea viaţă.

Afdie: Niciodată nu este târziu să începi. Eu am jucat şah cu propria-mi viaţă. Dacă îmi urmăreşti jocul o să înţelegi.

Miriel: Ce să înţeleg Afdie?

Afdie: Cât de mult mi-am complicat viaţa.

Detalii

“Lumea întreagă e o scenă şi toţi oamenii-s actori”
                                                   (William Shakespeare, Cum vă place)


 Personajele:


P1, P2 - ambele cuprinse între 2 vârste (numele sunt de prisos, după cum se va vedea)
Figuranţi de diferite vârste
Un câine maidanez

Decor unic

Un pod orizontal peste râul pe jumătate îngheţat traversează scena, mărginit fiind de o parte şi de alta de o faleză din beton. Ici-colo ţurţuri de gheaţă îi dantelează balustrada.

P1 (mergând pe faleză, oarecum în transă): Sunt liste şi numere şi o să fii...Şi trebuie, toţi spun, un număr...

Detalii

(Din volumul „Sinusoide“, volum aflat în lucru)

Personajele: Bătrâna, Femeia tânără, Femeia X, Bărbatul X, Femeia Y, Bărbatul Y, Mama bărbatului Y, Polițistul, Bărbatul cu geantă diplomat, Femeia cu fetița, Copilul 1, Copilul 2, Medicul, Asistenta, Doctorița, Băiatul 1, Băiatul 2, figuranți.

Actul I

Decorul: O stradă.

Personajele: Bătrâna, Femeia tânără, Femeia X,

Bărbatul X, Femeia Y, Polițistul, Bărbatul cu geantă diplomat, Femeia cu fetița, Copilul 1, Copilul 2, figuranți.

(O femeie tânără cară un coș cu mere și ajută în același timp o bătrână să meargă. La un moment dat bătrâna cade inconștientă, iar femeia tânără scapă coșul cu mere. Merele se rostogolesc pe stradă. În momentul în care merele se rostogolesc, pe lângă cele două femei trece un bărbat.)

Detalii

  1. CRUCIADA ELEVILOR
  2. COMPANIE, ÎNAINTE, MARŞ !
  3. Punctul