TABLOU
SCENA I
O fată-n întuneric. Pe marginea imaginată a unei prăpastii. Această prăpastie se află la capătul lumii, ce poate fi detectat doar pe harta sufletească a omenirii. Protagonista ajunge aici pe calea gândului, însă planul fizic este cât se poate de concret (vizibil).
FATA: Hăule, prăpăditule, nu mă prăpădi! Nu mă pustii, Pustiule! Nu mă blestema, Blestematule!
- Detalii
- Scris de CODRINA CODRUTA TUDORIU
Citește mai departe: CUM TRAGEM SFORILE, ÎN ACEST ÎNTUNERIC?
Intră în scenă Primarul, puţin deranjat de situaţia în care se află, îşi drege vocea, se vede că e grăbit, stânjenit, se uită în toate direcţiile, caută cu privirea pe cineva. Dupa un timp, din direcţie opusă, vine mecanicul auto. Iniţial e preocupat de o curea de distribuţie pe care o suceşte pe toate părţile, nu îl observă pe primar. Acesta îşi drege glasul. Mecanicul ridică ochii şi e surprins.
Mecanicul
(emoţionat) O, ce onoare, domnu’ primare! Ăstaaa, Domnu’ primar ce onoar…e! Mă scuzaţi. M-am emoţionat tot! Adică de tot! (primarul îl priveşte condescendent, puţin iritat) Cu ce vă pot fi de folos?
Primarul
Păi sper sa îmi fii. Am facut pană!
- Detalii
- Scris de Melia Cerchez Marin
Personaje:
Preotul
Preoteasa
Ilie - copilul rămas orfan
Ana - fiica preotului
Povestitorul 1
Povestitorul 2
Povestitorul 3
Povestitorul 4
Povestitorul 5
Copilul 1
Copilul 2
Copilul 3
Copilul 4
- Detalii
- Scris de Andrada Brîndușa Keszeg
În fundal, palatul regelui, cu balcon spre scenă. În faţă, manejul – oraşul, regatul său. Aici sunt clownii făcând giumbuşlucuri, în timp ce povestitorul ne introduce în atmosferă sau clownii se transformă rând pe rând în povestitori (preferabil aşa).
Povestitor 1: Povestea spune că a fost, şi poate că mai este, un loc pe lume unde, încă din burta mamei, oamenii au o faţă albă, o gură mare şi scălâmbă şi un nas rotund şi roşu de clown adevărat.
Pov. 2 Un adevărat regat al clownilor.
Pov.1 Regele acestui regat este cel mai mare clown al tuturor timpurilor,
stârneşte râsul la orice pas şi este aplaudat şi admirat de toţi, însă, ca orice clown adevărat...
Pov.2 ... şi care se respectă...
Pov.1 ... este trist.
- Detalii
- Scris de Adela Iancu
Personaje:
Directorul teatrului
Scriitorul
Regizorul
Candidații 1, 2, 3, 4
Decorul: O încăpere în care se află trei persoane. Pe hol așteaptă candidații ce vor susține un concurs pentru a primi un rol în piesa ce urmează să fie pusă în scenă. Directorul teatrului îi invită pe cei de pe hol să intre în sală, apoi ia cuvântul.
DIRECTORUL: Bună ziua! Ne aflăm cu toții aici ca să vă găsim rolurile potrivite fiecăruia dintre dumneavoastră. Am alături de mine pe cel care a scris piesa, dar și pe cel o va regiza. Înainte de a începe o să-i las și pe ei să spună câteva cuvinte.
REGIZORUL: Să destindem puțin atmosfera! Eu vă zic așa: Băi, mie mi-a plăcut dintotdeauna comedia. Dacă ar fi după mine, aș juca doar roluri comice. Mie îmi plac oamenii care râd mai tot timpul.
CANDIDATUL 1 către Candidatul 2: Eu credeam că cei care râd fără motiv, fie ei chiar și actori au o problemă, adică de când e lumea se știe că cei care râd fără un motiv anume sunt duși cu pluta.
CANDIDATUL 2: Dă-i pace să vorbească! El zice, el aude. Acum își dă aere, fiindcă are o funcție importantă. Nu-l băga în seamă!
- Detalii
- Scris de Andrada Brîndușa Keszeg