Nu știu să existe vreun alt popor în afară de cel român care să-și poarte istoria milenară în veșminte, în simboluri meșteșugit alese, fiecare purtând un anume înțeles, un anume mesaj și o anume poveste.
Unele dintre simboluri vin din vremuri imemoriale, vremuri ale primilor sedentari ai Europei, ale primilor meșteșugari și făuritori de așezări stabile, ale primilor artiști ai ceramicii (Cucuteni, Gumelnița, Hamangia etc.)

Solstiţiul de vară din 2017 va avea loc miercuri 21 iunie, la ora 7:24, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Cu acest prilej, miercuri va fi cea mai lungă zi din an.
 Miercuri, 21 iunie, va debuta vara astronomică, odată cu cea mai lungă zi a anului 2017. Unul dintre momentele importante ale anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
 Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.

Constantiniada Bizantină

Gloria numelui de CONSTANTIN – de la lat. „constans, constantis” („constant”, „statornic”, „ferm”) – se leagă, într-o măsură parcă providenţială, de istoria de mai bine de o mie de ani a Bizanţului ortodox şi imperial – Constantinopolul întemeiat de un Constantin, într-o lună mai, şi căzut sub un alt Constantin, tot într-o lună mai…

11 Constantini s-au succedat pe tronul împărătesc al Ţarigradului (cum i se spunea îndeobşte „cetăţii lui Constantin” în Evul Mediu românesc), dintre care se cuvin amintiţi, pe lîngă cel dintîi şi cel din urmă (prezentaţi mai pe larg în continuare), măcar alţi cîţiva:

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată, prima săptămână după Paște, care se termină în duminica după Înviere, cunoscută și ca Duminica Tomii.
Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare pentru creștini, care se termină după 50 de zile, odată cu Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh).
În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

Pe 9 martie este sarbatoare mare pentru romani, Sfintii 40 de Mucenici! Mucenicii, Macinicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii sau Sambra plugului reprezinta ultima zi a Babei Dochia, care, conform traditiei, moare si se preface in stana de piatra, si prima zi a Mosilor.

Potrivit traditiei, in ziua de 9 martie, gospodinele prepara mucenici - prajitura cu miez de nuca si miere sau un aluat in forma cifrei opt, fiert in apa cu mirodenii si nuca - pe care ii impart la rude, vecini, oameni sarmani, pentru pomenirea celor morti, dar si pentru belsugul viitoarelor recolte. Gospodinele nu trebuie insa sa faca treburi casnice in ziua celor 40 de Mucenici. In caz contrar, se spune ca Sfintii le vor pedepsi prin 40 de zile de boala. In unele regiuni ale tarii, gospodinele nu iau nici ouale din cuibare; se spune ca acestea trebuie lasate acolo, pentru a fi spor la oua si la pui tot anul. Traditia  crestina spune ca barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici 40 de pahare cu vin.