Prin forma şi practica interesantă a acestor obiceiuri populare, deşi multe dintre ele dispărute datorită emancipării maselor prin cultură, merită a fi menționate VERGELUL, ARDESCA, SORCOVA şi altele, adunate şi comentate de marele folclorist român, Simion Florea Marian, în magnificul său studiu etnografic, SĂRBĂTORILE LA ROMÂNI.
VERGELUL, despre care aminteşte şi Dimitrie Cantemir : "este un fel de ghicire prin care moldovenii, punând nişte nuiele într-un chip ştiut, în noaptea de dinspre 1 ianuarie, se încumetă să ghicească toată nenorocirea şi năpasta pe care le va aduce anul întreg", este cunoscut în popor sub trei variante.
Prima este o profeție pentru anul care vine, urmată de o petrecere în care se realizează înrudirea sau încuscrirea participanților.
A doua variantă, practicată de fete, se referă la cunoaşterea viitorilor ursiți (soți).
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Citește mai departe: OBICEIURI DE ANUL NOU (V). VERGELUL, ARDESCA, SORCOVA
Teatrul popular cu tematică haiducească cuprinde scene din viața haiducilor, în care este elogiată lupta acestora împotriva exploatării.
JIENII (sau HAITA, în Muntenia, ori BANDA, în Moldova) este o dramă populară, un amestec hibrid de elemente folclorice şi invenții cărturăreşti izvorâte din sentimentul admirativ si de recunoştință față de cunoscutul haiduc Iancu Jianu. Nedreptatea socială şi exploatarea nemiloasă a poporului de către asupritorii din țară şi dinafară au adunat de-a lungul istoriei acțiuni protestatoare si de luptă pline de eroism.
JIENII, această piesă de teatru popular, debutează cu un tablou al prezentării haiducilor în aşteptarea sosirii conducătorului lor. După ce apare haiducul căpitan, este prezentă şi potera.
Între haiducul căpitan şi comandantul poterei are loc o dispută, în urma căreia cel dintâi este prins şi ferecat în lanțuri.
Haiducii tratează cu potera eliberarea căpitanului lor, reuşind să-l elibereze, fie convingându-i de lupta lor dreaptă, fie prin intervenția mamei, a iubitei, a surorilor sau cumpărându-i libertatea.
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Citește mai departe: OBICEIURILE ANULUI NOU (IV) - TEATRUL POPULAR
DRAMA RELIGIOASĂ sau VICLEIMUL în Oltenia, VIFLAIMUL în Ardeal, IROZII în Moldova, este o dramă populară, care are ca temă naşterea lui Iisus, călătoria magilor şi înfățişarea acestora cu daruri în fața noului născut.
Tema are origine cărturărească apuseană si este de dată nouă.
Cei care au studiat şi cercetat această dramă religioasă au acceptat pentru început ipoteze contradictorii asupra modului în care această temă a sjuns la noi.
Astfel, G. M. Teodorescu este de părere că a pătruns în zona noastră odată cu introducerea creştinismului în Dacia, venind prin filieră bizantină.
Mozes Gaster susține că această dramă liturgică ne-a venit din Germania, prin intermediul saşilor.
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Citește mai departe: OBICEIURILE ANULUI NOU (III), DRAMA RELIGIOASĂ
Sărbătoarea Anului Nou cunoaşte două mari categorii de obiceiuri : a). URAREA PLUGUŞORULUI (însoțită de buhai, plug, clopoțel, tălăngi, instrumente muzicale) şi b). JOCURILE MIMICE (jocurile cu măşti), reprezentând de fapt elemente ale dramaturgiei populare.
PLUŞORUL este un vechi obicei agrar. Urarea, declamată sau cântată, este un poem foarte lung, ajungând uneori până la 500 versuri. Versurile lui cuprind întâmplări hazlii şi vorbe de duh, cu un conținut în care se succed muncile agricole, începând cu aratul şi semănatul până la seceriş şi recoltat, uneori, chiar şi până la împletirea colacilor. Prin asemenea versuri, pline de vervă, se urează fiecărui gospodar fertilitate, abundență şi îmbelşugare :
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea
Obiceiurile Anului Nou sunt cele practicate în perioada de timp cuprinsă între 24 decembrie - 7 ianuarie şi sunt legate în special de sărbătorile Crăciunului şi ale Anului Nou, având o mare bogăție folclorică. Aceste obiceiuri pot fi grupate în două mari categorii : COLINDE şi URĂRI, şi TEATRU POPULAR (religios şi laic).
Unii dintre folclorişti (G. Cucu, AL. Viciu şi S. Drăgoi au împărțit colindul în două mari categorii :
a). COLINDE RELIGIOASE, care au ca subiect principal naşterea, botezul, patimile lui Iisus Hristos (acestea descriind raiul şi iadul, precum şi diferiți sfinți, având la bază, fie o origine populară, fie una livrescă) ;
b). COLINDELE SOCIALE, care au elemente preluate, fie din balada voinicească, fie din legendele solare (mituri),
precu şi anumite tradiții sau urări.
- Detalii
- Scris de Valentin Lupea