In preajma zilei simbolice de nastere a lui Mihai Eminescu (cea reala fiind 20 decembrie anul precedent, dar a fost trecut in acte la 15 ianuarie), profesorul eminescolog Nicolae Georgescu ofera cateva date despre cercetarea sa asupra personalitatii lui Eminescu.

Jurnalul National: Domnule Nicolae Georgescu, sunteti un eminescolog recunoscut. Vorbiti-ne despre descoperirile facute de dumneavoastra in domeniu.

Nicolae Georgescu: Ca bibliotecar la Academia Romana, prima descoperire facuta de mine, care m-a obsedat si pe care am verificat-o cativa ani prin toata presa timpului si in toate documentele de arhiva pe care le-am avut la dispozitie, a fost importanta zilei de 28 iunie 1883 in viata lui Mihai Eminescu. Aici lumea noteaza lapidar ca in aceasta zi Eminescu a innebunit si au urmat sase ani de calvar, de chin, de incercari de a reveni in viata culturala, asa-numitii ani negri din viata lui Eminescu.

-    De la Craiova până în Bulzeşti sunt vreo 25-26 km, pe vechiul drum dintre Bănie şi Rm. Vâlcea. Cam tot atâţia însumează şoseaua principală a comunei, cu sate ,,înşirate ca mărgelele pe aţă”, după cum scria Marin Sorescu. De unde vine numele Bulzeşti? Are legătură cu ,,bulz”, cuvânt cu evidente rezonanţe dacice, precum ,,barză”, ,,brazdă”?...
-    Distanţa de la Craiova la Bulzeşti este de 26 km, cum aţi menţionat. Satele componente, care se extind pe câţiva kilometri, sunt: Bulzeşti, Gura Racului, Seculeşti, Prejoi şi Frăţila. Numele satului a făcut obiectul unor cercetări, atât ale mele, cât şi ale lui Marin. Pornind de la etimologia cuvântului ,,bulz”, am observat că are o vechime destul de mare, provenienţa fiind ardelenească, transilvăneană.

S.I.C.: Cum funcţiona viaţa redacţională la CoCo? În ce perioadă aţi fost redactor acolo? Cine era redactor-şef?

B.G. Am fost redactor la CoCo în perioada studenţiei, adică între 1977 şi 1982 (pentru ca am repetat „medical” ultimul an, ar fi trebuit să termin în 1981, dar tocmai atunci a închis Ceauşescu 14 oraşe mari, şi am mai stat un an să prelungesc agonia…).

O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989).  Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi revista de organizaţie (de Centru, de „Uniune”).

III. „Muzica folk este de fapt muzica poeziei”

- Mă întreb ce şanse are tânăra generaţie din provincie, chiar asta din nordul ţării, să afle sau să vadă pe viu un act cultural cînd tineri sigheteni de 16-18 ani nu au văzut în viaţa lor o piesă de teatru?

- Recent am încheiat un turneu în 3 mari oraşe, Arad, Oradea, Bucureşti (Teatrul Naţional) cu spectacolul de muzică şi poezie „Ducu Bertzi şi prietenii săi”. Alături de mine au fost actorul Florian Pittiş, Marius Baţu şi Mihai Neniţă într-un spectacol complet, un spectacol soft. Sălile au fost arhipline.