Revista „Natura” a publicat în ultimul său număr un interviu cu Serghei R. Kapiţa, academician rus de origine basarabeană,

realizat de directorul Bibliotecii Naţionale a R. Moldova, Alexei Rău. Mare i-a fost mirarea când fizicianul rus, care la 14 februarie, împlineşte 80 de ani, i-a răspuns în limba română la întrebări, chiar dacă acesta nu s-a născut în Basarabia, ci în Marea Britanie. Vă propunem un fragment din interviul lui Alexei Rău în care academicianul Kapiţa vorbeşte, între altele, şi despre situaţia lingvistică din Basarabia.

Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,

cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.

Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a fost arestat de unguri.Deci amintirile mele sunt legate de această comună; şi în '40 am fugit, tatăl meu era arestat la Oradea, cu mama pe grabă prin Turda, pe Dealul Feleacului, unde am văzut pentru prima oară un ofiţer român, avea o rozetă cu steagul românesc şi mi s-au umplut ochii de lacrimi, un fel de patriotism instinctiv - nu ştiu cum de-a apărut.

= Interviu cu doctorul Coriolan DRAGOMIR =

    Doctorul Coriolan Dragomir aproape că nu mai are nevoie de nicio prezentare, domnia-sa fiind bine cunoscut în tot Maramureșul, îndeosebi în Maramureșul Voievodal, ca vajnic și neobosit apărător al sănătății semenilor prin controalele efectuate pe nepusă masă în centrele de producție, procesare, depozitare și comercializare a alimentelor și băuturilor: abatoare, depozite, puncte de desfacere.
    Căci până la pensionarea sa, ceea ce înseamnă zeci de ani de activitate, nu doar că a pus pe picioare Cooperative Agricole de Producție unde la propriu animalele mureau de foame (a avut serios de tras din întrebuințarea substantivului „inaniție”, pe care activiștii anilor șaizeci nu l-au priceput, dar îndată l-au catalogat ca extrem de dușmănos pentru rânduielile socialiste!), lăsând în urmă-i laboratoare de referință în branșă (bunăoară Laboratorul pentru analize din Piața centrală de alimente a Sighetului), ci în decursul timpului a acumulat o bogată experiență, precum și aprecierea tuturor factorilor decizionali din țară și străinătate, locuri cu amintiri pe unde a fost purtat de destinul profesiunii sale.

Arheologul Ion Motzoi-Chicideanu explică pentru „Adevărul“ de ce nu putem vorbi despre creştinism pe teritoriul actual al României în primele secole după Hristos.

Tradiţia Bisericii Ortodoxe Române susţine că, pe teritoriul ţării noastre, creştinismul s-a propagat prin străduinţa Sfântului Apostol Andrei. În timpul misionariatului în Dobrogea, apostolul Andrei ar fi hirotonit preoţi şi episcopi. La rândul lor, aceia au uns alţi preoţi şi alţi episcopi.

Totuşi, sursele arheologice şi epigrafice infirmă această ipoteză. Pentru a lămuri problema credinţei în primele secole după Hristos pe teritoriul României, am discutat cu arheologul Ion Motzoi-Chicideanu. Având o experienţă de peste trei decenii pe teren, Domnia Sa a cercetat nenumărate complexuri funerare, între care şi morminte creştine timpurii sau medievale.

Domnule profesor, cum a apărut creştinismul pe actualul teritoriu al României?

Pentru România, problema creştinismului este foarte complicată. Creştinismul a apărut la noi la fel ca în restul Imperiului Roman, cu precădere în mediul citadin, în oraşe. Tocmai de aceea, cei opuşi creştinilor erau păgânii, adică locuitorii satelor.