POEM DESPRE EMINESCU
Poemele sale,
firimituri de la ospățul divin,
lacrimi din candela de sub icoana
făgăduinței,
scântei nepieitoare dintr-un foc sacru,
marșuri forțate spre ținuturi iluzorii
și spre sine însuși,
picături din agheazma nemuririi,
- Detalii
- Scris de Mihai Merticaru
Învăţ
Învăţ să mă dezvăţ
De soare de apus
De seri de dimineţi.
Învăţ să nu am gând
Umbră nici oase pe
pământ.
Învăţ să mă dezvăţ
De-a mai avea cuvinte
Izvoare... dunăre ori
- Detalii
- Scris de Dan Drăguş
Iubito (glossă m.)
N-am să te iubesc când plâng arinii
În serile cu macii somnoroși,
Prin zile când lacrimi varsă crinii
Și ochii înoată-n verde, frumoși.
Am să te iubesc mai pe-ndelete
Când noaptea e-n patima ruginii,
Și stele-ți coboară lin în plete,
N-am să te iubesc când plâng arinii
- Detalii
- Scris de Nicolae Vălăreanu Sârbu
M-atinge iarăși visul
M-atinge iarăși visul lin pe pleoape
Și fluturi de cristal dansează-n jurul meu
Îi simt vibrând din aripi, atâta de aproape
Și cerul nopții dintr-o dată, îl văd violaceu
Se înalță flori de la pământ spre stele
Și-un cântec de vioară le tot crește
Un vânt subțire se strecoară printre ele
Și un parfum suav, în jur se răspândește.
- Detalii
- Scris de Daniela Balaiita
ASUMARE
Am căutat în umbra mea
motive inadmisibile,
adevăruri care uimesc.
Distingând liniștea
dintre cei care mă însoțesc
la fiecare pas, la fiecare surâs, în fiecare eșec.
Umbra mea, te văd în față.
Ceea ce ai ascuns întotdeauna.
Arăți diferit de mine.
- Detalii
- Scris de Ingrid Da