Constantin VACIU 3Drumuri neumblate

doar omul crește timpul
ca pe un animal de casă
când scos e la plimbare
el e ținut în lesă
e pieptănat și admirat
cei mici îl trag de coadă
și-n joacă îl ignoră
când vara vine
se întinde pe șezlong
și cerul îl marchează
cu stele căzătoare

appnAsfințit

Am presărat culori de nemurire
În ochi-ți ce cântau inimii mele,
Pe-un așternut de drag și primenire
Dansau albastre scâncete rebele


Te-am adăpat dintr-un pocal fierbinte
Fiori ce zac în feciorelnic trup,
Ți-am picurat cu vorba mea cuminte
Seninul cer din care-am să erup...

adc1.PROOLOG
În gura nisipului ,
clepsidra zâmbește a liniște!
Liniștea în care aparțin,
liniștea în care...îmi aparți!
Pendula a semnat armistițiu
de pace
cu secunda rătăcită din tâmplă!
Pletele blonde joacă șotronul
pe umărul tău

Constantin VACIU 2Mâna care te sărută

iubirea e apa
pe care o bem
când suntem însetați
de dragoste
e cerul
care cade
noapte de noapte
să ne învelească
gândurile
e adierea dimineții
când mirosul de cafea

appnAlint de trandafiri

Într-un alint de trandafiri târzii,
Se zbat în palme boabele de rouă
Și arde-n flăcări stranii, argintii
Un trup sălbatic, dintr-o lună nouă

În valsul de petale mă cuprinzi
Și geme sânul în strânsoarea crudă,
Scântei de viață în cuvânt aprinzi...
Pe-altar de suflet, inima mea nudă...