COPACUL FĂRĂ NUME

 

M-am născut

în vârful celui mai înalt copac din lume

la care nimeni nu ştie să-i zică pe nume,

într-un cuib de lumină am stat

**

*

 

Aspectul minor

este sufletul căzut în dor

de acolo nu poţi reveni

Avem nevoie

Vipera prânzeşte miresme,
Mânzul uită că este copil,
Stânca rememorează
Solfegiul vântului fraged.


De unde va veni echilibrul
Firesc precum un izvor?

Visare

 

Pădurea de statui tăcea în vălul serii

Supus, mirajul boltei se apleca-n statui

Încolăcit în ierburi, şarpele tăcerii

Veghea molatec, satul de lumea lui.

BOUL, VACA ŞI MĂGARUL

(FABULĂ)

 

Amu vă povestesc, iată,

O-ntâmplare-adevărată,

Ce prin vremi avu ecou,