Cristina Mirela Rus BistritaTE NAȘTI, IISUSE

Te naști, Iisuse, an de an
Pe paie, între vite
Iisuse blând, copil sărman,
Mângâi suflete zdrobite.

Steaua ce ne-a răsărit,
Vestind venirea Ta în lume,
Copile sfânt, de magi slăvit,
Bucuriei îi dai nume.

De la un Crăciun la altul
Purtăm nestins dorul de Tine;
Ne scoate, Doamne, din surghiun,
Ridică-ne, Iisuse, din genune!

daria hDouăzeci

Două... Zeci...
Douăzeci și două
De amintiri reci.
Un infinit plus nouă
De sentimente dulci,
De dragoste neîntreruptă,
A mamei mele,
A Dumnezeului după care sunt făcută.

Douăzeci de ani...
Și încă de cinci ori în care
Nu se fac bani!
Se adună flori,

eci1Până atunci

As vrea din nou să-ți mulțumesc,
Să vezi cât sunt de fericit,
Cu tine-n brațe zilnic mă trezesc,
Mereu înbrațișați, mă simt iubit.

Doresc să fii acel motiv întemeiat
Prin care viața mea găsește rost,
Mereu sufletul se simte-mbrățișat,
Când al tău suflet îmi dă adăpost.

În pieptul meu, inima încă bate
Și este plină numai de iubirea ta,
Când va veni sfârșitul iubirea va răzbate,
Rătăcitor fiind mereu  mă va chema.

eci2De unde vii

Știi, eu te am pe tine,
Prietenă, iubire, cânt,
Ești totul pentru mine,
Ești tot ce am mai sfânt.

Pământul se-nfioară,
Desculță când pășești,
Lumina te-nfășoară,
Ca luna strălucești.

Chiar vântul se oprește,
Când păru-ți răsfirat,
Suflarea i-o-ntâlnește,
Parfumul l-a-mbătat.

lRegret

Atât de bine mi-ar fi fost,
cu sufletul în liniște, la adăpost,
nicio vibrație să-l trezească fără rost.

Dar te-am văzut și asta m-a costat,
la tine m-am gândit neîncetat.
Cu timpul te-am iertat.