Daria scriind poeziiNINGE

Nige cu fulgi mari și mici
Se acoperă pământul
Cu zăpadă de catifea
Calc pe zăpada pufoasă
Zăpada-i Paradisul copiilor
Si vouă vă place zăpada!

zobuIarna – magul Infernului

Când zorii își plâng tăceri de aramă,
Ce înalță prin brazi, o frunte târzie...
Privesc printr-un mal, ungherul cu-o teamă
Sculptat printre lacrimi și-o glie pustie.

O iarnă eternă cu mâinile sacre,
Ce naște prin ploi, sentimente acute.
Pictată de bolta pierdută în ceață
Cu gândul și glasul în seri mai tăcute.

ninaPLECĂRI CU MIROS DE VENIRE

Plecările au  miros de VENIRE
pașii  nesiguri îndoindu-se
de logica GPS –ului încorporat sub aripi
existenta se ofilește în aeroporturi de așteptare
construim conștienți castelele de nisip
le lăsăm moștenire
cu mult fast și apocrife înscrisuri
urmașilor urmașilor noștri
aranjăm viața  în oglinzi paralele
ce  reflectă chipul  fotoshopat

lv2 Nopți înstelate

Noaptea, pe bolta cea mare, infinită
Zac stele, parcă cernute printr-o sită.
Stau culcată, privind cu drag spre ele,
Plutind, de-asemenea, prin gândurile mele.

Și le număr, le adun, le-nmulțesc, le scad,
Când ele, una câte una, de pe boltă cad.
La fiecare stea căzută îmi pun câte-o dorință,
Îmi doresc ce e mai bun pentru a mea ființă.

costel stancumișc pămîntul
sub perechea de zaruri

ele se trezesc,
încep să se rostogolească
aidoma unor săltimbanci

pierd mereu și mă bucur,
dacă aș cîștiga o singură dată
ce sens ar mai avea jocul?