Fără sens
Purtăm măști pe față și pe suflet, închindu-ne la zei de de mucava.
Importanță nu are că sunt în suflet albi sau negri ,
pudrați pe aripi în nuanțe de gri, iluzie a celor ce se cred încă vii.
Important e să ne vadă lumea toată că facem front comun cu marea gloată
de imbecili care spală pe picioare orice om de o altă culoare.
Doamne privește-i și te minunează de această lume în care
până și moartea, gândește: fără sens e totul, și se întristează
că nu a reușit să înțeleagă, cum se colorează sufletul întro viață întreagă.
Important e doar să ne prefacem că trăim, doar să ne vadă cineva.
- Detalii
- Scris de Marioara Visan
ZI ANIVERSARĂ
Azi nașterea ta aniversăm,
,,La mulți ani!” în cor îți cântăm,
Să fii veșnic plin de viață,
Dumnezeu să-ți mângâie-a ta viață!
NU E O TRAGEDIE
Azi viața de nu-ți surâde,
Strigi vai, vai, vai! și urechile lumii rămân surde
La plânsoarea ta, când sufletul tău se frige și se arde,
Nu te-nfiora, Tatăl din ceruri glasul, tristul cânt, ți-aude.
- Detalii
- Scris de Elena-Alina GRECU
Pledez "vinovat"
Mă gândesc de o vreme să pledez vinovat
în fața instanței - Instanței iubirii...
Că te chem cu un gând, te alung, cu un altul -
dus-întors nestatornic al cuvintelor mele...
Mă declar vinovat că am vrut să-ți vorbesc
dar fuioare de fum au cuprins al meu drum...
Era focul mocnit ce ardea între noi...
Am ales să mă întorc..., nu puteam să respir...!
Mă declar vinovat că am vrut să te văd,
să-ți văd ochii senini, agățați de ai mei,
să-ți simt zâmbetul cald, de pe pleoape căzând...
N-am făcut niciun pas..., a fost numai un gând...
- Detalii
- Scris de Anda Petrache
NIȘTE SFINȚI
Greierii tac
Sub pleoapa Lunii
Trag cu sfori stelele
Timpul mă doare
Printre frunze uscate
De dragoste
Îmi vreau vara înapoi
Dragostea mea albă
Răstignită în poem
O dimineață să mai respir
Clipa aceea de puritate
Lângă Părinți și Bunici
Ca niște Sfinți
Printre cuvintele puține
- Detalii
- Scris de Aurelia Rînjea
Pădurea de fag
O pădure de fag este timpul meu când îl urc,
o pădure ce are în brațe
anotimpuri ce scaldă pământu’-n culori
și îmbracă în alb frunzișul de gânduri
când ceasurile zilei se îndreaptă spre mâine..
Trec zilnic prin poieni înflorite
și păsări venite la cuiburi prin crengi,
îmi cântă un tril care urcă-n arpegii
povestind despre zări străbătute în tihnă,
despre ziua de astăzi, despre ziua ce vine...
- Detalii
- Scris de Anda Petrache